Transportul aerian și cel de mărfuri au înregistrat creșteri semnificative în Republica Moldova în primele trei luni ale anului 2026, în timp ce numărul pasagerilor care au călătorit cu trenul a scăzut puternic, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

Potrivit statisticilor, în perioada ianuarie–martie 2026, transportul public a fost utilizat de 82,8 milioane de pasageri, cu 0,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea a fost susținută în special de transportul aerian și electric.

Numărul pasagerilor transportați pe cale aeriană a crescut cu 9,4%, iar parcursul acestora — cu 23,1%, semn că tot mai mulți moldoveni aleg cursele aviatice și călătoriile pe distanțe mai lungi.

În același timp, transportul feroviar continuă să piardă teren. Numărul pasagerilor care au călătorit cu trenul s-a redus cu aproape 69% comparativ cu primul trimestru din 2025, una dintre cele mai accentuate scăderi din ultimii ani.

Și transportul rutier a înregistrat o ușoară diminuare. Cu autobuzele și microbuzele au călătorit 27,6 milioane de pasageri, cu 0,5% mai puțin decât anul trecut. Majoritatea călătoriilor au fost efectuate în trafic local și raional.

În schimb, transportul electric cu troleibuze rămâne cel mai utilizat mijloc de deplasare urbană, reprezentând peste 66% din totalul călătoriilor efectuate cu transportul public.

Pe segmentul de mărfuri, evoluția a fost mult mai accentuată. În primele trei luni ale anului, operatorii de transport au transportat 4,5 milioane de tone de mărfuri, cu 15,1% mai mult față de aceeași perioadă din 2025.

Transportul rutier domină în continuare piața, cu aproape 90% din totalul mărfurilor transportate. Creșteri au fost înregistrate și în sectorul feroviar, în timp ce transportul aerian și cel fluvial au raportat scăderi importante.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avion #Biroul de Statistică #calatori #calatorii cu trenul

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.