Statele Unite intenţionează să îşi reducă semnificativ contribuţiile militare pentru asistenţa aliaţilor europeni din NATO în caz de criză, asigurând mai puţine avioane de luptă, nave militare şi aeronave de realimentare în zbor, informează antena3.ro.

Spiegel scrie că secretarul american al apărării, Pete Hegseth, i-a informat despre aceste planuri pe mai mulţi oficiali de rang înalt din statele membre NATO, spre sfârşitul săptămânii trecute, la sediul din Bruxelles al alianţei.

Surse informate despre problemă au declarat că guvernul SUA intenţiona să îşi anunţe de săptămâna trecută aliaţii că va reduce capacităţile americane disponibile pentru NATO; de exemplu, numărul de bombardiere strategice ar urma să scadă la jumătate.

Spiegel îl citează pe emisarul american Alexander Velez-Green, care ar fi afirmat la reuniunea cu uşile închise de la Bruxelles că numărul de avioane de vânătoare americane puse la dispoziţia alianţei va fi redus cu o treime.

Marina militară va avea mai puţine distrugătoare disponibile pentru NATO. Submarinele americane nu vor mai fi implicate deloc.

Europa va trebui să îşi asigure propriile sale drone de recunoaştere, în timp ce Statele Unite vor reduce semnificativ oferta de modele înarmate.

O purtătoare de cuvânt a NATO a declarat că aliaţii s-au bazat excesiv pe SUA în planificarea forţelor NATO, iar dacă Europa şi Canada ar investi mai mult în apărare, responsabilităţile militare ar putea fi reorganizate.

Alianţa Nord-Atlantică resimte tensiuni interne fără precedent, unele ţări europene fiind îngrijorate de perspectiva ca Statele Unite să se retragă complet, menţionează Reuters.

Donald Trump a criticat de mai multe ori statele din Europa care nu alocă suficiente fonduri pentru apărare. El a anunţat chiar că va retrage mii de militari din Germania.

Divergenţele transatlantice au fost accentuate şi de ambiţia liderului de la Casa Albă de a prelua controlul asupra Groenlandei, componentă a regatului Danemarcei.

Cel mai recent motiv de iritare pentru Trump a fost lipsa de sprijin din partea aliaţilor din NATO pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată după ce SUA şi Israelul au atacat Iranul. În acest context, preşedintele american a afirmat că ia în considerare retragerea ţării sale din NATO şi a pus la îndoială obligaţia guvernului american de a onora tratatul alianţei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #sprijin #SUA

Uniunea Europeană ar putea încheia negocierile de aderare cu Muntenegru până la finalul acestui an și ar putea semna tratatul cu această țară în iunie 2027, a anunțat miercuri Comisia Europeană, transmite Reuters. Tratatul de aderare ar trebui apoi ratificat de toate cele 27 de state membre actuale, ceea ar putea permite ca aderarea efectivă a Muntenegrului să aibă loc în 2028.

“Pentru prima dată din 2011, când UE a încheiat negocierile de aderare cu Croația, UE se află în situația de a încheia, în curând, negocierile de aderare cu o altă țară candidată: Muntenegru”, a precizat executivul UE în raportul său anual privind politica de extindere.

“Acest lucru este o dovadă a eforturilor susținute ale Muntenegrului de a avansa pe calea europeană și de a implementa reformele necesare pentru a transforma aderarea la UE în realitate”, s-a mai menționat în document, adăugându-se că “se consideră că negocierile de aderare ar putea fi, în mod realist, încheiate până la sfârșitul anului 2026”.

Muntenegrul, o țară cu o populație de doar 630.000 de locuitori, își propune să devină al 28-lea membru al UE în 2028. Aderarea la blocul comunitar presupune ratificarea tratatului de aderare de către toate cele 27 de state membre actuale, potrivit sursei citate.

“În săptămânile și lunile următoare, va fi esențial ca Muntenegrul să își mențină atenția asupra finalizării pregătirilor pentru aderarea la UE, să continue reformele adoptate și să asigure un sprijin constant din partea tuturor partidelor politice pentru parcursul său european”, a mai subliniat Comisia Europeană.

Uniunea Europeană consideră Muntenegrul drept țara candidată cea mai apropiată de aderare, în timp ce Albania, Ucraina și Republica Moldova sunt, de asemenea, considerate a se afla în fruntea listei pentru aderare.

În evaluarea progreselor Albaniei, Comisia Europeană a declarat că “este nevoie de cooperare între partide și de un dialog incluziv și constructiv în Parlament și cu societatea civilă pentru a avansa în privința reformelor esențiale pentru UE, în special în contextul celor mai ample proteste de la tranziția democratică a țării”.

“Albania trebuie să continue să adopte reforme esențiale pentru a îndeplini criteriile necesare încheierii negocierilor în toate capitolele.

Acest lucru este important pentru ca Albania să își atingă obiectivul ambițios, dar realizabil, de a încheia negocierile până la sfârșitul anului 2027″, a adăugat Comisia, au mai notat jurnaliștii de la Reuters.