Ucraina se pregătește pentru posibilitatea prelungirii războiului cu încă 2-3 ani, în contextul în care negocierile de pace au stagnat practic. Președintele Volodimir Zelenski ar fi dat deja ordine ca statul să își planifice acțiunile luând în calcul o astfel de direcție, scrie The Economist, citat de presa ucraineană.

La începutul acestui an, discuțiile de pace mediate de Statele Unite au părut pentru scurt timp o posibilă șansă de acord cu Rusia, însă ulterior procesul s-a blocat. În acest context, a fost analizată inclusiv varianta unei retrageri a Ucrainei dintr-o parte a Donbasului în schimbul unor garanții de securitate. Totuși, dictatorul rus Vladimir Putin nu a acceptat o propunere concretă, iar opțiunea nu mai este considerată realistă.

„Va supraviețui, deși afectată de militarism și corupția din timpul războiului”, transmite sursa.

Totodată, politica internă este descrisă drept un risc important pentru viitorul țării. Dacă la începutul invaziei pe scară largă exista o unitate aproape totală, ulterior „presiunile din timpul războiului și scandalurile de corupție au expus din nou diviziunile”. Este menționat inclusiv scandalul „Midas”, care ar implica persoane din cercul apropiat al lui Zelenski.

În același timp, sunt formulate critici privind stilul de guvernare. Se afirmă că, în loc să atragă „talente”, liderul de la Kiev „a alunecat într-un stil de guvernare din ce în ce mai detașat, bizantin”.

„Biroul său controlează o parte semnificativă a peisajului mediatic, inclusiv conturi anonime de social media folosite pentru discreditarea oponenților”, se menționează în articol.

De asemenea, este indicat că activitatea instituțiilor anticorupție ar fi fost blocată prin procese judiciare. În acest sens, Vasili Maliuk ar fi fost demis din funcția de șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) după ce ar fi refuzat implicarea în urmărirea penală a activiștilor anticorupție.

Pe de altă parte, situația de pe front este descrisă ca fiind cea mai favorabilă din ultimii ani. Comandamentul ucrainean susține că, prin utilizarea dronelor, a fost oprită ofensiva terestră a Rusiei, iar Kievul ar provoca mai multe pierderi decât capacitatea Moscovei de a-și reface trupele.

Unii interlocutori ai publicației cred că negocierile de pace ar putea fi reluate în această vară. Totuși, există și opinia că luptele vor continua până când una dintre părți se va preda.

În același timp, nu este clar când ar putea apărea un punct de cotitură în Rusia, fiind menționate tensiuni interne, stagnarea economiei, greve și sancțiuni ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri #coruptie #război Ucraina #Rusia #Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.