Asociația pentru Susținerea Comunității Bulgare din Moldova (ARBOM) va oferi sprijin financiar echipei de fotbal Levski Trakia din Taraclia. Anunțul a fost făcut de președintele ARBOM, Plamen Milanov, în cadrul unei întâlniri cu conducerea și membrii clubului.

Potrivit lui Milanov, sponsorizarea va constitui 120 de mii de lei anual, iar banii vor putea fi utilizați de conducerea echipei inclusiv pentru acoperirea condițiilor necesare licențierii și participării în campionatele Moldovei.

„Ținând cont de succesul echipei Levski Trakia din Taraclia, Asociația pentru Susținerea Comunității Bulgare din Moldova a decis să sprijine acest club, pentru ca în anul următor să poată atinge unul dintre primele sale obiective – promovarea în Liga a II-a”, a declarat Plamen Milanov.

Antrenorul principal al echipei, Dmitri Todorov, susține că sprijinul financiar este extrem de important pentru club și pentru jucători.

„Pentru noi înseamnă, în primul rând, stabilitate. Nu vom mai fi nevoiți să ne gândim de unde să găsim bani pentru premierele copiilor, deoarece la noi juniorii joacă gratuit. Este foarte greu să-i motivezi să vină la meciuri atunci când nu primesc nimic. Acest suport ne va ajuta să-i păstrăm aproape de echipă și să se dedice complet fotbalului”, a declarat Todorov.

Totodată, președintele ARBOM a anunțat intenția de a lansa un proiect amplu de modernizare a stadionului orășenesc din Taraclia, care ar urma să devină baza clubului Levski Trakia și să contribuie la dezvoltarea infrastructurii sportive în sudul țării.

„Am venit împreună cu responsabilul pentru infrastructură sportivă din cadrul Federației Moldovenești de Fotbal pentru a evalua starea stadionului și pentru a lansa procesul de modernizare, astfel încât echipa locală și toți tinerii sportivi să poată disputa aici meciuri oficiale în Liga a II-a. Federația este gata să investească împreună cu noi în acest proiect. Urmează să discutăm despre acest lucru și cu responsabilii de la primăria orașului”, a declarat Milanov.

Potrivit lui, costul estimativ al proiectului este de circa 8 milioane de lei, iar acesta va fi susținut de Federația Moldovenească de Fotbal (FMF).

Expertul FMF pe infrastructură, Igor Soltanici, consideră că stadionul din Taraclia va putea găzdui, după modernizare, meciuri din Liga B.

„Există o categorizare a stadioanelor, iar cu cât liga este mai înaltă, cu atât criteriile sunt mai stricte. Din ceea ce vedem aici, stadionul are un potențial foarte mare”, a afirmat Soltanici.

La rândul său, căpitanul echipei Levski Trakia, Martin Luchianov, spune că modernizarea stadionului ar avea un impact direct asupra calității jocului și siguranței fotbaliștilor.

„Dacă stadionul va fi renovat, va fi extraordinar. Va crește calitatea fotbalului, vor fi mai puține greșeli în joc și mai puține accidentări, pentru că actualul teren provoacă multe probleme jucătorilor”, a declarat acesta.

FC Levski Trakia din Taraclia a devenit recent campioana Ligii de Tineret U-19.

#echipa de fotbal #modernizare #stadion

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.