Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în parcursul său european în ultimii ani, însă reforma sistemului judiciar și combaterea corupției rămân printre cele mai importante provocări. Declarațiile au fost făcute de ambasadoarea Austriei la Chișinău, Stella Avallone, într-un interviu pentru Realitatea.

Diplomata a subliniat că solidaritatea Uniunii Europene cu Republica Moldova s-a manifestat atât în timpul pandemiei de COVID-19, cât și după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit acesteia, UE a oferit sprijin financiar, vaccinuri și echipamente medicale, iar Austria a contribuit bilateral cu asistență pentru spitale și sistemul de sănătate.

„Moldova a fost afectată de războiul din Ucraina mai mult decât orice altă țară vecină. Uniunea Europeană și statele membre au fost alături de Republica Moldova, iar Austria a susținut constant aspirațiile europene ale țării”, a declarat ambasadoarea Stella Avallone.

Oficiala a amintit că Austria a inclus Republica Moldova printre țările prioritare pentru cooperarea internațională de dezvoltare, investind peste 87 de milioane de euro în proiecte ce vizează dezvoltarea regională, gestionarea resurselor de apă și educația profesională.

Referindu-se la procesul de aderare la Uniunea Europeană, ambasadoarea a apreciat ritmul reformelor realizate în ultimii ani, însă a accentuat că independența justiției este esențială atât pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului, cât și pentru atragerea investițiilor străine.

„Moldova a făcut un progres real, în special din 2024, însă mai rămân provocări importante, inclusiv reforma sistemului judecătoresc și combaterea corupției”, a precizat aceasta.

Diplomata a atras atenția și asupra riscurilor generate de manipularea informațională și dezinformare, menționând că autoritățile trebuie să comunice mai eficient beneficiile integrării europene pentru a construi un consens național în jurul acestui obiectiv.

În opinia sa, Uniunea Europeană reprezintă mai mult decât proiecte și finanțări. „Proiectul european este construit pe valorile păcii, democrației, statului de drept și respectului pentru demnitatea umană”, a afirmat ambasadoarea.

Evaluând transformările produse în Republica Moldova în perioada mandatului său, aceasta a remarcat dezvoltarea infrastructurii, consolidarea instituțiilor și accelerarea reformelor odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderarea la UE.

Totodată, ambasadoarea a apreciat modul în care autoritățile și societatea moldovenească au gestionat criza refugiaților provocată de războiul din Ucraina, menționând că peste două milioane de traversări ale frontierei au fost înregistrate de la începutul conflictului.

La final de mandat, diplomata a declarat că este mulțumită de evoluția relațiilor bilaterale dintre Austria și Republica Moldova. Printre realizările importante ale acestei perioade, ea a menționat intensificarea dialogului politic, proiectele derulate de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, cooperarea culturală și deschiderea primelor clase ale Școlii Internaționale Austriece la Chișinău.

„A fost o mare onoare să servesc în Republica Moldova timp de aproape șase ani. Vă doresc un viitor european prosper și pașnic”, a transmis ambasadoarea Stella Avallone la încheierea mandatului său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#interviu #Moldova #Stella Avallone #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.