Aurul a depășit obligațiunile guvernamentale ale Statelor Unite și a devenit principalul activ de rezervă la nivel mondial, pe fondul achizițiilor masive realizate de băncile centrale și al creșterii spectaculoase a prețului metalului prețios, arată un raport publicat de Banca Centrală Europeană (BCE).

La sfârșitul anului 2025, aurul reprezenta 27% din rezervele globale, în timp ce ponderea titlurilor de stat americane a scăzut la 22%. În același timp, activele de rezervă denominate în euro și-au menținut cota de 15%.

Schimbarea reflectă tendința tot mai accentuată a statelor de a-și diversifica rezervele și de a reduce dependența de dolarul american, în contextul tensiunilor geopolitice din ultimii ani. Potrivit BCE, procesul s-a accelerat după 2022, când Statele Unite au blocat rezervele în dolari ale Rusiei ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei.

„Tensiunile geopolitice continuă să alimenteze o cerere puternică a băncilor centrale pentru aur”, a declarat președinta BCE, Christine Lagarde, în raportul publicat marți, conform Antena 3 CNN.

Băncile centrale dețin în prezent peste 36.000 de tone de aur, un nivel apropiat de recordul istoric atins în perioada sistemului Bretton Woods, când rezervele globale însumau aproximativ 38.000 de tone.

Ascensiunea aurului a fost susținută și de aprecierea puternică a prețului său. Metalul prețios a atins în ianuarie un maxim de peste 5.500 de dolari pe uncie.

Cu toate acestea, activele denominate în dolari rămân cea mai mare componentă a rezervelor internaționale, având o pondere de 42%, potrivit datelor BCE.

Raportul mai arată că ritmul achizițiilor de aur de către băncile centrale a încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani consecutivi în care cumpărările au depășit 1.000 de tone anual.

Printre cei mai mari cumpărători de aur din ultimii ani se numără China, Polonia, Turcia și India. În mod surprinzător, cel mai mare cumpărător individual în 2025 a fost compania de stablecoin Tether, care a achiziționat peste 100 de tone de aur.

În paralel, emisiunile de datorie internațională denominate în euro au crescut cu 30% anul trecut, ajungând la aproape 1.000 de miliarde de euro. Totodată, investitorii internaționali au direcționat net 850 de miliarde de euro către active din zona euro, apropiind intrările de capital de nivelurile record înregistrate de la lansarea monedei unice europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#activ de rezerva #AUR

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.