La moment, în baza rezultatelor disponibile, se înregistrează o neconformitate într-un punct de control, predominant de natură organoleptică, care necesită monitorizare și clarificarea posibilelor cauze tehnice și naturale, fără a fi confirmat vreun risc de contaminare microbiologică sau chimică a apei potabile distribuite în municipiul Bălți. Aceasta este reacția Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) cu privire la calitatea apei potabile din nordul țării.

Totodată, instituția precizează că laboratoarele ANSP efectuează investigațiile în baza unor metode standardizate și acreditate, iar rapoartele emise includ metodele utilizate, rezultatele obținute și evaluarea conformității parametrilor investigați.

„ANSP va continua monitorizarea, inclusiv prin prelevări suplimentare, verificarea parametrilor și cooperare cu autoritatea publică locală și operatorul de apă. În cazul constatării neconformităților, vor fi dispuse măsurile necesare de remediere și informare a consumatorilor”, transmite instituția.

De la începutul anului 2026, în municipiul Bălți au fost prelevate și investigate peste 200 de probe de apă din diferite puncte de control, inclusiv din instituții de învățământ, instituții medico-sanitare și de la consumatori. În urma investigațiilor suplimentare efectuate ca urmare a sesizărilor și informațiilor apărute în spațiul public privind modificarea mirosului și gustului apei, nu au fost constatate neconformități microbiologice sau chimice generalizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, marți, 2 iunie, primarul de Bălți, Aleksandr Petkov, declara că apa potabilă livrată în cartierul Bălțiul Nou s-a dovedit a fi tehnică. Oficialul susținea că autoritatea publică locală a efectuat investigații de laborator la Iași pentru a confirma acest fapt.

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, însă, l-a contrazis pe Aleksandr Petkov în ceea ce privește calitatea apei. Totodată, șeful de la Sănătate a refuzat să comenteze rezultatele investigațiilor efectuate la Iași, la solicitarea Primăriei Bălți.

VIDEO Șeful de la Sănătate îl contrazice pe Petkov: Apa de la Bălți este „în conformitate cu normele existente”

#ANSP #apa potabila #Balti #calitate

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.