Chișinău, 4 iunie 2026 – Peste 1 miliard de euro sub formă de parteneriate investiționale, instrumente de finanțare și noi proiecte de investiții au fost anunțate astăzi în cadrul EU-Moldova Investment Conference, desfășurată la Chișinău.

Evenimentul a reprezentat un pas important în procesul de integrare economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și a reunit oficiali de rang înalt din Republica Moldova și Uniunea Europeană, instituții financiare internaționale, investitori, lideri de afaceri și reprezentanți ai sectorului privat. Discuțiile s-au concentrat pe noi oportunități de investiții, finanțare și dezvoltare a afacerilor.

Conferința a fost organizată în comun de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și al Agenției de Investiții. Evenimentul a avut loc la un an de la lansarea Planului de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, un pachet de investiții de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027.

EU-Moldova Investment Conference a fost deschisă de Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, și Alexandru Munteanu, Prim-ministrul Republicii Moldova. Prezența acestora a conturat direcția strategică a evenimentului, axată pe progresul reformelor, potențialul investițional al Republicii Moldova și conectarea mai puternică a economiei naționale la economia europeană.

În discursul său de deschidere, Președinta Maia Sandu a subliniat angajamentul Republicii Moldova de a construi o economie mai predictibilă, mai transparentă și mai competitivă, ancorată în parcursul european al țării și orientată spre rezultate concrete pentru cetățeni, companii și investitori.

„Când investiți în Moldova, investiți într-o țară al cărei viitor este ancorat în Europa — în reguli care devin reguli europene: reguli privind concurența, tratamentul echitabil și protecția pe care o așteaptă orice investitor serios. Pe măsură ce ne aliniem legile și instituțiile la cele ale celei mai mari piețe unice din lume, vă invităm să priviți încotro se îndreaptă Moldova — să veniți din timp și să parcurgeți acest drum alături de noi”, a declarat Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

Unul dintre momentele centrale ale evenimentului a fost ceremonia de semnare a parteneriatelor investiționale. Aceasta a evidențiat cooperarea concretă dintre Uniunea Europeană, instituțiile financiare internaționale și investitorii privați și a reconfirmat încrederea tot mai mare a partenerilor europeni și internaționali în direcția economică a Republicii Moldova.

Prima parte a ceremoniei a inclus companiile selectate în cadrul apelului pentru exprimarea interesului privind investițiile în Republica Moldova. Printre acestea se numără INVL Asset Management, TET, Micro Nano Tech, Balkan Pharmaceuticals, KB Container, Danube Logistics, BOSAQ și C.I. VED-MAR AGRO.

Companiile activează în sectoare relevante pentru transformarea economică a Republicii Moldova, inclusiv dezvoltarea pieței de capital, infrastructura digitală, producția high-tech, industria farmaceutică, producția industrială, logistica, infrastructura de apă și agricultura cu valoare adăugată înaltă.

A doua parte a ceremoniei a fost dedicată parteneriatelor de finanțare și instrumentelor de sprijin investițional, dezvoltate împreună cu instituții financiare internaționale și parteneri financiari. Printre acestea s-au numărat o serie de proiecte susținute de UE: Programul de Eficiență Energetică în Clădiri (AFD), Programul de Modernizare a Școlilor (BEI), precum și inițiative implementate de BERD și facilități de finanțare care implică MAIB, Finance in Motion, EFSE, GGF, TCX, Ergobrix, consorțiul „Lumina Noastră” și Microinvest.

Parteneriatele anunțate vor sprijini investiții în eficiență energetică, infrastructură, digitalizare, acces la finanțare pentru companii, energie regenerabilă, dezvoltare industrială și creșterea sectorului privat.

Pe lângă parteneriatele investiționale și instrumentele de finanțare anunțate în cadrul conferinței, Guvernul Republicii Moldova a prezentat patru noi proiecte de investiții în economia națională, în valoare totală de 364 de milioane de euro:

Renovatio/Greenvolt, cu o investiție anunțată de 280 de milioane de euro;
Holcim, cu o investiție anunțată de 50 de milioane de euro;
Gvura, cu o investiție anunțată de 29 de milioane de euro;
BauTex, cu o investiție anunțată de 5 milioane de euro.

În total, parteneriatele, instrumentele de finanțare și noile proiecte private de investiții depășesc valoarea de 1 miliard de euro pentru economia Republicii Moldova. Acest rezultat confirmă rolul tot mai relevant al țării noastre ca destinație pentru investiții strategice, producție, energie curată, dezvoltare digitală și conectivitate regională.

Prezentă la conferință, Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, a reiterat sprijinul Uniunii Europene pentru transformarea economică a Republicii Moldova și pentru integrarea mai strânsă a acesteia în piața europeană.

„Proiectele de investiții anunțate astăzi arată că Republica Moldova nu este doar o țară pe care Uniunea Europeană o sprijină ferm, ci și o țară care poate contribui în mod real la competitivitatea, securitatea, viitorul digital și capacitatea industrială a Europei”, a declarat Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere.

„Republica Moldova intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, în care reformele, integrarea europeană și investițiile încep să producă rezultate concrete. Anunțurile de astăzi arată că Moldova nu este doar o țară cu potențial, ci o țară în care investitori serioși, instituții financiare și parteneri europeni sunt pregătiți să dezvolte proiecte pe termen lung”, a declarat Alexandru Munteanu, Prim-ministrul Republicii Moldova.

Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a prezentat progresul reformelor și oportunitățile investiționale ale Republicii Moldova, evidențiind rolul Planului de Creștere al Uniunii Europene în îmbunătățirea predictibilității, accesului la finanțare și climatului investițional.

„Prin Planul de Creștere al Uniunii Europene și parteneriatele anunțate astăzi, Republica Moldova transformă progresul reformelor în oportunități concrete de investiții. Obiectivul nostru este să construim o economie mai competitivă, mai bine conectată la piețele europene și capabilă să genereze creștere durabilă, locuri de muncă de calitate și producție cu valoare adăugată mai mare”, a declarat Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova.

Agenda conferinței include sectoare esențiale pentru competitivitatea pe termen lung a Republicii Moldova, precum energia, transportul și logistica, lanțurile valorice industriale, procesarea agroalimentară, investițiile rurale, digitalizarea, sănătatea, biotehnologia și dezvoltarea tehnologică.

Pe lângă ceremonia de semnare, evenimentul oferă o platformă de dialog direct între autorități publice, investitori, instituții financiare și companii. Prin discuții sectoriale și sesiuni B2B, conferința a conectat agenda de reforme a Republicii Moldova cu proiecte concrete, instrumente de finanțare și parteneriate de afaceri.

#EU-Moldova Investment Conference #finanțe #investitii #Marta Kos #Republica Moldova

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.