Politicianul Fiodor Gagauz consideră că deciziile de ieri aprobate de Comisia Electorală Centrală privind trecerea alegerilor din Autonomia Găgăuză sub controlul autorităților centrale contravine în mod direct Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei.

„Un alt aspect care ridică semne de întrebare este lipsa de transparență a acestui proces. Proiectul nu a fost publicat din timp, nu a fost supus consultărilor publice și nici până acum nu este disponibil pentru examinare. Probleme care vizează statutul autonomiei și atribuțiile acesteia sunt încercate să fie rezolvate cu ușile închise. Acest mod de acțiune nu are nimic în comun nici cu transparența, nici cu standardele europene”, spune Gagauz.

În opinia sa, problema alegerilor pentru Adunarea Populară a fost creată chiar de CEC atunci când a elaborat noua redacție a Codului Electoral.

„Comisia a ignorat în mod conștient contradicțiile dintre noul cod și legislația Găgăuziei, deși reprezentanții autonomiei au avertizat asupra consecințelor. Am vorbit despre aceste riscuri atât eu, cât și alți deputați ai legislaturii precedente. Atunci a fost pus în mișcare mecanismul unei viitoare crize, iar astăzi Găgăuziei i se cere să facă „compromisuri””, mai spune politicianul.

Ex-deputatul consideră că compromisurile sunt posibile atunci când părțile caută împreună o soluție.

„În acest caz însă, autoritățile centrale au creat mai întâi criza, iar acum încearcă să o folosească pentru a limita atribuțiile autonomiei. Cu atât mai mult cu cât asemenea decizii nu țin de competența CEC, ci de competența autorităților legislative de la Chișinău și Comrat. Totuși, așteptăm publicarea proiectului. Nu este exclus ca acestea să nu fie singurele surprize neplăcute”, conchide Gagauz.

În Rusia se înregistrează tot mai multe cazuri de „mobilizare forțată”, prin care bărbații sunt luați cu forța de pe stradă sau de la locul de muncă, ori reținuți de poliție pentru infracțiuni minore, pentru a fi forțați să semneze contracte cu armate și trimiși apoi pe frontul din Ucraina, informează The Moscow Times.

Cazuri de astfel de mobilizare au fost înregistrate în regiunile Udmurtia, Krasnodar, Arhanghelsk, Regiunea Autonomă Evreiască și Buriatia.

Activiștii unei organizații de protecție a drepturilor omului din Rusia au înregistrat, în perioada 10-18 august 14 astfel de cazuri individuale, cu bărbați luați de pe stradă, de la muncă sau după ce au fost reținuți de poliție și trimiși încorporați forțat în armata rusă.

În Ijevsk, un bărbat a fost luat pur și simplu de pe stradă și dus la biroul de recrutare al armatei. Trei zile mai târziu, se afla deja într-o unitate militară din regiunea Rostov.

La Novorosiisk, un deținut a fost bătut la secția de poliție și, potrivit surorii sale, polițiștii i-au plantat droguri, apoi l-au pus să aleagă: ori dosar penal în care risca 20 de ani de închisoare, ori trimiterea la front. Bărbatul a fost astfel nevoit să semneze un contract de înrolare în armată.

În regiunea Arhanghelsk, un bărbat a fost reținut pentru consum de alcool în public. A doua zi, rudele sale au aflat că semnase deja un contract cu armata și urma să fie trimis pe frontul din Ucraina.

Aceste cazuri de mobilizare forțată vin în contextul creșterii indiciilor conform cărora Rusia ar putea declanșa un nou val de mobilizare după alegerile din septembrie pentru Duma de Stat, pentru a trimite pe frontul din Ucraina mii de noi militari.

Astfel, autoritățile ruse iau în calcul un asemenea scenariu din cauza scăderii numărului de persoane care semnează contracte cu armata, ceea ce împiedică planurile președintelui Vladimir Putin de a ocupa întreaga regiune Donbas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-un nou val de mobilizare, ar putea fi recrutați ruși cu o pregătire militară minimă sau persoane care nu doresc să lupte. În timpul primei mobilizări au fost chemați în principal rezerviști și bărbați cu experiență militară.

#mobilizare forțată #razboi #Rusia