Iranul a lansat duminică seară un nou atac cu rachete și drone asupra Israelului, primul de la armistițiul încheiat în aprilie. Potrivit BBC, Teheranul susține că bombardamentele reprezintă doar începutul unei campanii care va continua „zi și noapte” în următoarele șapte zile.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunțat că sirenele de alertă au răsunat în mai multe regiuni ale țării după detectarea unor rachete lansate din Iran. Armata israeliană a precizat că a interceptat un prim val de proiectile îndreptate spre nordul Israelului, iar ulterior a raportat o nouă salvă de rachete, sistemele de apărare fiind mobilizate pentru neutralizarea amenințărilor.

Într-un comunicat, Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au declarat că atacurile au avut rolul unui „avertisment”. Totodată, aceștia au amenințat că, în cazul în care Israelul va continua ceea ce Iranul numește „acte de agresiune”, răspunsul Teheranului va fi „mai amplu” și va viza „toate țintele americane și israeliene din regiune”.

Între timp, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că intenționează să îl contacteze pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-i cere să nu răspundă militar atacului iranian.

„O să-l sun pe Bibi chiar acum ca să-i spun să nu riposteze. Israelul şi-a primit lovitura şi Iranul şi-a primit lovitura. Nu avem nevoie de o altă (lovitură)”, a afirmat liderul de la Casa Albă, citat de AFP.

Trump a adăugat că Washingtonul este aproape de încheierea unui acord cu Iranul și că nu dorește ca actualele tensiuni să compromită negocierile. „Suntem pe punctul de a încheia un acord definitiv cu Iranul. Va fi un acord bun. Nu vreau ca acesta să pice din cauza a ceea ce se întâmplă în prezent”, a spus președintele american.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri #Iran #Irsael

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.