În Congresul Statelor Unite a fost introdus un proiect de lege bipartizan care vizează consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și reducerea dependenței de resursele energetice din Federația Rusă, anunță Ministerul Energiei.

Inițiativa, denumită „Promoting Oversight With Energy Resilience for Moldova Act” (POWER Moldova Act 2026), a fost lansată de congresmenii Deborah Ross și Mike Lawler, copreședinți ai Caucusului pentru Moldova din Camera Reprezentanților.

Proiectul prevede extinderea cooperării dintre autoritățile moldovene și cele americane în domeniul energiei, monitorizarea progreselor privind infrastructura energetică și facilitarea schimbului de tehnologii și expertiză, inclusiv în zona surselor regenerabile.

Autoritățile de la Chișinău au salutat inițiativa, calificând-o drept un semnal al sprijinului politic de la Washington pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova.

Documentul este prezentat de autori ca parte a sprijinului bipartizan acordat Republicii Moldova și recunoașterii progreselor înregistrate în ultimii ani în diversificarea surselor de energie.

În ultimii ani, Republica Moldova și-a redus semnificativ dependența de importurile energetice din Rusia, accelerând integrarea în piața energetică europeană și diversificând sursele de aprovizionare, în contextul crizei energetice generate de războiul din Ucraina.

Statele Unite sunt unul dintre principalii parteneri ai Chișinăului în sectorul energetic, inclusiv prin susținerea proiectelor de interconectare cu România, precum linia electrică de 400 kV Strășeni–Gutinaș, și prin inițiative de investiții în noi capacități de producere a energiei electrice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ministerul energiei #proiect de lege #Republica Moldova #securitate energetica #SUA

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis două acte de constatare în privința lui Roman Vitiuc, șeful Direcției generale economie, comerț și turism a Consiliului Municipal Chișinău, stabilind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților. Actele au fost emise la 2 octombrie 2026.

Potrivit ANI, Vitiuc nu ar fi declarat în modul și în termenul prevăzut de lege un conflict de interese real și, ulterior, ar fi consumat conflictul prin încheierea unor acte juridice în privința sa. Este vorba despre contractul individual de muncă și un acord de modificare a acestuia, semnate prin intermediul unei persoane terțe – șeful adjunct al direcției.

ANI mai susține că funcționarul a încălcat și regimul incompatibilităților, prin exercitarea simultană a funcției publice și a calității de manager în cadrul unui proiect, situație care, potrivit autorității, nu a fost soluționată în termenul legal de 30 de zile. Cazul a fost inițiat de ANI în luna mai 2026.

Vitiuc: „Este un dosar politic”

Roman Vitiuc susține, într-o postare pe Facebook, că actele ANI au fost emise „cu multă insistență” din partea reprezentanților PAS și califică dosarul drept unul politic. El afirmă că în timpul procedurii a prezentat explicații și probe privind atribuțiile sale în cadrul proiectului, însă acestea nu ar fi fost luate în considerare corespunzător.

Vitiuc mai susține că există „vicii de procedură” și probleme privind imparțialitatea în examinarea cazului. El anunță că va contesta actele ANI în instanță, unde spune că va prezenta probele și explicațiile pe care consideră că autoritatea nu le-a apreciat corespunzător.

Actele de constatare ale ANI pot fi contestate în instanța de judecată, conform procedurii prevăzute de lege.