O delegație din Qatar a ajuns la Teheran duminică, 14 iunie curent, pentru discuții menite să obțină aprobarea finală a unui acord care ar putea pune capăt războiului declanșat de Statele Unite ale Americii și Israel, în vreme ce Iran marchează un an de la conflictul de 12 zile declanșat de Israel, transmite g4media.ro.

Misiunea diplomatică din Iran are loc în contextul în care Washingtonul și Islamabadul au semnalat că un cadru de acord ar putea fi semnat chiar în cursul zilei de duminică, ceea ce ar închide aproape patru luni de ostilități și tensiuni economice severe la nivel regional și global, potrivit Reuters.

Totuși, oficiali iranieni au exprimat rezerve cu privire la calendarul anunțat, iar cercuri politice de la Teheran au criticat condițiile aflate pe masa negocierilor, sugerând că un consens final nu este încă garantat.

În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii unui an de la războiul de 12 zile declanșat de Israel împotriva Iranului, în care a evidențiat „unitatea și rezistența” populației iraniene.

În mesajul citat de agenția oficială IRNA, Pezeshkian a descris conflictul drept un „simbol al solidarității naționale” și a adus un omagiu celor uciși în timpul ostilităților. El a susținut că Israelul a greșit calculul strategic, considerând că atacurile asupra unor lideri militari, oameni de știință și infrastructuri-cheie vor destabiliza statul iranian.

„Rezistența poporului iranian, împreună cu pregătirea forțelor armate, a împiedicat atingerea obiectivelor inamice și a forțat acceptarea unui armistițiu”, a transmis președintele Iranului.

Conflictul a început pe 13 iunie anul trecut, când Israelul a lansat un atac surpriză asupra Iran, vizând lideri militari de rang înalt, oameni de știință din domeniul nuclear, politicieni și civili. Ulterior, Statele Unite au intervenit cu lovituri asupra instalațiilor nucleare de la Fordow, Natanz și Isfahan. Războiul s-a încheiat pe 24 iunie, după 12 zile de confruntări intense.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #Negocieri #SUA #Teheran

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.