Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) au venit cu precizări în urma petiției semnate de un grup de elevi de la profilul real, care au contestat nivelul de dificultate al unor itemi din proba de matematică a examenului de bacalaureat 2026.

Reprezentanții MEC afirmă că rezultatele preliminare arată un grad de rezolvare mai bun pentru itemul 5 în sesiunea curentă, comparativ cu sesiunile 2022, 2023 și 2025, și similar cu cel din 2024.

În cazul itemului 10 c), care ține de „Analiză matematică” și presupune aplicarea integralei definite pentru calculul ariei unei figuri plane, autoritățile spun că acest tip de exercițiu s-a regăsit atât în testele de antrenament pentru bacalaureatul 2026, cât și în manualul de clasa a XII-a. Datele preliminare, bazate pe aproximativ 15% din lucrările corectate, arată că acest item are un grad de rezolvare mai bun decât în sesiunile 2022–2025.

MEC și ANCE precizează că sesizarea a fost analizată împreună cu specialiști și membri ai comisiei de evaluare, fiind verificată și aplicarea baremului de corectare.

Autoritățile susțin că baremul a fost conceput astfel încât să avantajeze elevii, acordând puncte nu doar pentru răspunsul final, ci și pentru pașii de rezolvare, metoda aleasă și argumentarea matematică. Astfel, chiar și rezolvările parțiale sunt punctate.

Pentru itemul 5, care valorează 8 puncte, punctajul este împărțit pe etapele rezolvării unei ecuații trigonometrice, inclusiv transformări intermediare și soluții parțiale.

În cazul itemului 10 c), reprezentanții instituțiilor reiterează că acesta este un exercițiu standard din analiza matematică, bazat pe aplicarea integralei definite pentru determinarea ariei unei figuri plane, subiect inclus în materialele de pregătire și în manualele școlare.

MEC mai subliniază că baremul de evaluare este gândit pentru a sprijini elevii, oferind punctaj pentru fiecare pas corect, pentru metoda aleasă și pentru raționamentul matematic. Astfel, elevii pot acumula puncte chiar dacă nu ajung la rezultatul final corect.

„Gradul de rezolvare a celor doi itemi este comparabil și chiar mai ridicat decât în anii precedenți. Le dorim succes tuturor candidaților la bacalaureat și îi încurajăm să aibă încredere în munca depusă pe parcursul liceului”, a declarat MEC.

Reamintim că mai mulți elevi, profesori și părinți au criticat nivelul de dificultate al subiectelor și au cerut reevaluarea acestora, inclusiv ajustarea baremului de corectare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bacalaureat #examene #matematica #Ministerul Educatiei si Cercetarii

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.