Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

În Moldova vor fi reduse unele indemnizații la naștere. Ce categorii sunt vizate

16 Iun. 2026, 11:49
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
16 Iun. 2026, 11:49 // Societate //  Realitatea.md

Din 2027, femeile care nu întrunesc stagiul necesar de cotizare și nu dispun de baza de calcul prevăzută de lege, indemnizația de maternitate nu va mai fi calculată în baza a 35% din salariul mediu pe economie, ci în baza a 35% din salariul minim. Modificările la Legea nr. 289 cu privire la indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale se regăsesc în politica fiscală pentru anul viitor.

Despre aceasta a anunțat Liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), deputatul Ion Chicu, care precizează că noile prevederi vor duce la diminuarea indemnizațiilor de maternitate pentru o categorie de beneficiare.

„Modificări serioase și păguboase pentru oameni introduce PAS în Legea 289 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Interesantă «măsură» de soluționare a problemei demografice, să tai circa 4.000 de lei lunar din indemnizația de maternitate”, a declarat Ion Chicu.

Potrivit calculelor prezentate de deputat, în anul 2026 salariul mediu pe economie este estimat la 17.400 de lei, iar salariul minim la 6.300 de lei. În aceste condiții, schimbarea bazei de calcul ar putea reduce semnificativ cuantumul indemnizației acordate unor beneficiare. Chicu susține că măsura va afecta în special femeile care nu au reușit să acumuleze stagiul necesar de muncă înainte de sarcină, diminuând nivelul de protecție socială oferit acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 11:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
20 Nov. 2026, 11:54 // Slider //  Cătălina Boico

Perturbatorii sistemului endocrin, omniprezenți, reprezintă o ”amenințare globală tot mai mare” pentru sănătatea umană și pentru mediu, avertizează un meta-studiu realizat de o agenție a Organizației Națiunilor Unite (ONU) și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), transmite Agerpres.ro.

Acest raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și al OMS privind ”produsele chimice perturbatoare endocrine (PE)”, care se bazează pe 14 ani de cercetări, estimează la peste 1.000 de miliarde de dolari pe an costurile pentru sănătate și mediu asociate acestor substanțe.

„Dovezile științifice sunt clare: perturbatorii endocrini reprezintă o amenințare globală tot mai mare pentru sănătatea umană și pentru mediu”, a avertizat acest meta-studiu, precizând că reglementările actuale sunt ”inegale și insuficiente”.

Acești perturbatori afectează sistemul endocrin prin imitarea sau blocarea funcționării hormonilor. Totodată, aceștia se găsesc peste tot: în jucării, în produsele cosmetice, în construcții sau chiar în îmbrăcăminte.

Raportul, publicat marți seara, este primul de o asemenea amploare dedicat PE și stabilește legături din ce în ce mai clare între aceste substanțe și o gamă largă de afecțiuni. În cadrul acestui meta-studiu au fost analizate mii de cercetări asupra substanțelor precum bisfenolii, ftalații și parabenii.

Legăturile cele mai evidente vizează anumite boli neurologice și probleme ale aparatului reproductiv, precum scăderea producției de spermatozoizi.

Dar există, de asemenea, din ce în ce mai multe indicii care sugerează o influență asupra diabetului de tip 2 și a astmului, al căror număr de cazuri a crescut exponențial la nivel mondial.

„În măsura în care aceste schimbări au loc rapid, este puțin probabil ca ele să se explice în principal prin mutația genetică”, indică meta-studiul. Cu toate acestea, dovezile rămân ”în fază incipientă” în ceea ce privește afecțiunile cardiovasculare.

PE sunt omniprezenți și pot afecta sănătatea chiar și la concentrații foarte scăzute, a subliniat Laura Vandenberg, coautoare a meta-studiului și profesoară de științe ale sănătății mediului la Universitatea Massachusetts din Amherst, Statele Unite.

Printre categoriile cele mai expuse se numără lucrătorii din industria chimică și din sectorul reciclării, în special în țările în care reglementările sunt insuficiente.

În 2024, un studiu realizat de ONG-ul Rețeaua Internațională pentru Eliminarea Poluanților (International Pollutants Elimination Network – IPEN) a dotat participanții la cercetare cu brățări din silicon care absorb substanțele chimice. Rezultatele au arătat că muncitorii din sectoarele deșeurilor de plastic și reciclării din Thailanda și Kenya erau expuși la 20 de substanțe periculoase. Angajații din birouri, la cel puțin 11.

Până în prezent, au fost identificate aproximativ o mie de PE. Cu toate acestea, experții susțin că numeroase substanțe chimice nu au fost studiate corespunzător și că efectele lor rămân necunoscute.

Specialiștii sunt îngrijorați, de asemenea, de ”sinergiile” care ar putea amplifica efectele asupra sănătății în cazul expunerii la mai multe PE din mediul înconjurător.

Pentru Frederic Leusch, profesor de toxicologie de mediu la Universitatea Griffith din Australia, provocarea ”de un milion de dolari” este aceea de a afla la ce nivel de expunere la PE din mediul înconjurător apar efecte asupra sănătății.

Numeroase țări au reglementat PE, adesea bisfenolul A, în special în produsele destinate copiilor. Cu toate acestea, este dificil să se stabilească ce substanțe trebuie controlate și începând de la ce nivel de expunere.

„Acest lucru îi sperie, într-o oarecare măsură, pe politicieni, deoarece este un domeniu extrem de complicat”, a rezumat Ake Bergman, profesor pensionat de chimie de mediu, care a participat la edițiile din 2002 și 2012 ale acestui important raport.

La fel ca alți experți, el a reamintit că, pentru majoritatea PE, nu există un prag de expunere sigur cunoscut.

Într-un comunicat, Consiliul internațional al asociațiilor chimice a lansat un apel la o abordare de reglementare ”bazată pe știință”, care să ”permită în același timp societății să beneficieze de produsele, tehnologiile și inovațiile esențiale pentru viața modernă și dezvoltarea durabilă”.

„Trebuie să oprim creșterea producției de materiale plastice (…), să reducem expunerea la PE și să interzicem cele mai nocive substanțe”, a declarat Tracey Woodruff, coautoare a meta-studiului și profesoară la Universitatea Stanford din California, Statele Unite.

”Chiar dacă avem mereu nevoie de mai multe cunoștințe științifice, nu ne trebuie mai multe pentru a acționa” în această privință, a afirmat ea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!