Peste 150 de participanți, dintre care 15 invitați din Uniunea Europeană, se vor reuni la Chișinău pentru a discuta reziliența democratică, integrarea europeană și securitatea informațională în regiune.

Pe 19 iunie 2026, Chișinăul va găzdui Forumul „Viitor Comun: Moldova și Agenda Globală a Democrației”, un eveniment de o zi organizat de Academia AI-Viziune pentru Democrație și Integrare Europeană, în parteneriat cu Friedrich Naumann Foundation și Aspen Institute France. Forumul reunește instituții naționale, parteneri europeni, experți și lideri de opinie pentru a transforma provocările recente presiunea hibridă, vulnerabilitățile energetice și amenințările informaționale în răspunsuri practice și acționabile pentru Republica Moldova.

Evenimentul pornește de la o idee centrală: reziliența democratică nu este doar o agendă internă a Republicii Moldova, ci un pilon al securității continentale, iar extinderea Uniunii Europene poate funcționa ca o ancoră de stabilitate pentru întreaga regiune.

Patru paneluri, o singură agendă: reziliența democratică a Moldovei

Programul Forumului este structurat în jurul a patru dezbateri principale. Primul panel analizează contribuția practică a Moldovei la Scutul European al Democrației, ca țară candidată aflată în prima linie a amenințărilor hibride, abordând integritatea electorală, transparența decizională și reziliența societală.

Al doilea panel aduce experiența statelor din Europa Centrală și de Est care au finalizat tranziția spre statutul de membru UE, extrăgând lecții transferabile pentru Moldova privind prioritizarea reformelor și consolidarea administrației publice. Al treilea panel se concentrează pe cooperarea regională România–Moldova–Ucraina în domeniul energiei, conectivității și securității, ca precondiții practice pentru reziliența democratică. Cel de-al patrulea panel examinează rolul jurnalismului independent ca pilon al democrației, în contextul războiului hibrid și al presiunilor asupra redacțiilor.

O declarație cu angajamente concrete

Rezultatul Forumului va fi o Declarație care va stabili, în termeni clari și măsurabili, angajamentul Republicii Moldova de a acționa ca partener pentru securitatea democratică a Europei. Declarația va viza accelerarea reformelor care consolidează statul de drept, avansarea cooperării regionale RO–MD–UA și protejarea spațiului informațional prin sprijinirea jurnalismului independent și a educației media.

Participare europeană de nivel înalt

Forumul va reuni cel puțin 150 de participanți, dintre care 15 invitați din statele membre ale Uniunii Europene ambasadori, deputați din parlamentele naționale, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, precum și experți din think-tank-uri europene și moldovenești.

„Reziliența democratică nu este doar o agendă internă — este un pilon al securității continentale. Forumul «Viitor Comun» transformă această convingere într-un cadru concret de acțiune pentru Republica Moldova”, se arată în mesajul organizatorilor.

Despre Academia AI-Viziune

Academia AI-Viziune pentru Democrație și Integrare Europeană este un think-tank civic, nepartizan, care își propune să devină un catalizator recunoscut al schimbării democratice și integrării europene în Republica Moldova, prin educație civică, dezvoltarea de politici publice și instrumente inovatoare de comunicare strategică.

#AI Viziune #democratie #forum #securitatea regională #Uniunea Europeana

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.