La Chișinău va fi vernisată pe 25 iunie o expoziție dedicată modului în care costumul tradițional românesc a fost reinterpretat în ilustrația de carte realizată de artiști din Republica Moldova. Evenimentul are loc la Biblioteca Națională și aduce în prim-plan legătura dintre patrimoniul cultural și arta grafică.

Expoziția, intitulată „Firul identității! Costumul tradițional românesc în ilustrația de carte realizată de artiști plastici din Republica Moldova”, reunește aproximativ 280 de volume și materiale editoriale: cărți ilustrate, albume de artă, publicații pentru copii și cărți poștale. În centrul selecției se află modul în care portul popular a fost reprezentat vizual de-a lungul timpului și transformat într-un reper identitar constant în cultura basarabeană.

Printre numele invocate de organizatori se regăsesc artiști precum Igor Vieru, Filimon Hămuraru și Isai Cârmu, ale căror lucrări au influențat semnificativ ilustrația de carte și grafica artistică din spațiul românesc de la est de Prut.

Proiectul este realizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în parteneriat cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova, și își propune să readucă în atenția publicului rolul artei în păstrarea și transmiterea memoriei culturale. Organizatorii subliniază că expoziția oferă o perspectivă mai largă asupra felului în care tradiția a fost integrată în imaginarul vizual contemporan. În centrul demersului se află și contribuția unor artiști considerați reprezentativi pentru arta grafică locală, între care Igor Vieru, Filimon Hămuraru și Isai Cârmu, ale căror creații au influențat modul în care portul popular a fost vizualizat și reinterpretat în cărțile de-a lungul timpului.

Evenimentul va avea loc joi, 25 iunie, de la ora 16.00, la sediul Bibliotecii Naționale (str. 31 August 1989 nr. 78A), iar expoziția va putea fi vizitată până la 15 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biblioteca Nationala #expozitie #Institutul Cultural Roman

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.