Ipoteza unor alegeri combinate parlamentare și prezidențiale în anul 2028 este posibilă atâta timp cât partidul de guvernământ are nevoie de o locomotivă electorală. Potrivit invitaților emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, acest rol poate fi atribuit actualei președinte pentru un transfer de imagine atât pentru partid, cât și pentru viitorul candidat la președinție din partea PAS. Scenariul este susținut și de experiența ultimului scrutin prezidențial când guvernarea a organizat în ziua alegerilor un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Ion Terguță, vicepreședintele PLDM, spune că viitoarele alegeri sunt cruciale pentru PAS și că partidul are nevoie de susținere pentru a-și menține ratingul, iar aceasta poate veni din partea actualei președinte.

„Probabil că este mult mai convenabil pentru PAS să aibă alegeri prezidențiale și parlamentare în același timp, pentru că Maia Sandu să poată face transferul de imagine și către prezidențiabil, dar și către PAS pentru viitoarele alegeri parlamentare. Eu nu exclud asemenea variantă. Nu pot să confirm sau să spun 100% că așa lucru se va întâmpla, dar o anumită probabilitate există”, este de părere Ion Terguță.

Liviu Vovc, președintele interimar al Platformei DA, consideră scenariul posibil, mai ales privit prin prisma ultimului scrutin prezidențial când guvernarea a mobilizat electoratul să voteze pentru Uniunea Europeană și, implicit, pentru candidatul PAS.

„Nu este exclus ca la următoarele alegeri prezidențiale să avem o astfel de surpriză, ca să fie provocate și alegerile parlamentare anticipate. Ori vedem că situația în acești ani, reformele pe care doresc să le implementeze vor afecta grav imaginea partidului de guvernământ și situația socio-economică din țară. Respectiv, pentru a-și garanta un nou mandat sau cât mai mulți deputați în următorul parlament ar putea să fie folosit un astfel de artificiu electoral”, a explicat Liviu Vovc ipoteza unor alegeri combinate prezidențiale și parlamentare.

Un sondaj prezentat de compania IMAS arată că doi candidați ai opoziției ar conduce lista preferințelor moldovenilor dacă duminică ar fi organizate alegerile prezidențiale. Este vorba de Igor Dodon, președintele PSRM, Vasile Costiuc, președintele Partidului Democrația Acasă. Igor Grosu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate și șeful actualului Legislativ, s-ar plasa pe locul al treilea. Din lista preferințelor alegătorilor mai fac parte Renato Usatîi, Dorin Recean, Alexandr Stoianoglo și Ion Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #anticipate #Consens national

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.