În Spania, canicula a provocat 327 de decese de duminică, 21 iunie, până în prezent, arată datele publicate de Institutul Spaniol de Sănătate Carlos III. Europa este afectată de un val de căldură cu temperaturi record, care, potrivit estimărilor, se va menține încă două săptămâni pe întreg continentul. Oamenii de ştiinţă au explicat într-un nou studiu ce a provocat fenomenul care pârjolește Europa de la Vest la Est, transmite Antena 3 CNN.

Spania a înregistrat temperaturi fără precedent pentru luna iunie, în timpul valului de caniculă fiind doborâte mai multe maxime istorice la nivel național și local. Potrivit Agenției Meteorologice Naționale a Spaniei (AEMET), valul de căldură s-a încheiat joi.

Conform datelor privind temperaturile înregistrate în Spania începând din 1950, ziua de 23 iunie a fost cea mai călduroasă zi de iunie din istorie, iar 22 iunie ocupă locul al doilea. Cele mai mari abateri de la valorile normale au fost înregistrate în nordul țării, unde aeroportul din Bilbao a consemnat noi recorduri atât pentru temperaturile maxime din timpul zilei, cât și pentru cele minime din timpul nopții.

De la începutul sezonului de monitorizare a efectelor caniculei, la mijlocul lunii mai, Institutul Carlos III a înregistrat 611 decese atribuite temperaturilor ridicate.

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), valul de căldură este așteptat să afecteze în următoarele două săptămâni mari părți din Europa de Vest, Centrală și de Sud.

Valul de caniculă care sufocă Europa a fost surprins din spaţiu de satelitul Copernicus, chiar în ziua recordului din Franța. Conform prognozelor actuale, centrul valului de căldură se va deplasa treptat către Balcani, a transmis joi agenția ONU.

„Expunerea prelungită, timp de mai multe zile, mai ales atunci când temperaturile rămân ridicate și pe timpul nopții, înseamnă că organismul începe fiecare nouă zi deja afectat de stresul termic”, a declarat Lachlan McIver, consilier pe probleme de sănătate în cadrul Biroului Comun pentru Climă și Sănătate al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Organizației Meteorologice Mondiale.

Persoanele în vârstă, copiii mici, femeile însărcinate, cei care lucrează în aer liber și persoanele care suferă de boli cronice sunt cele mai vulnerabile la temperaturile extreme. Totuși, a avertizat Lachlan McIver, „stresul termic poate afecta pe oricine atunci când temperaturile sunt suficient de ridicate și persistă o perioadă îndelungată”.

Pe site-ul său, OMS oferă totodată recomandări pentru a face față căldurii. Astfel, Organizația Mondială a Sănătății recomandă evitarea ieșirii din locuință și practicarea unor exerciții fizice intense în timpul celor mai călduroase ore ale zilei, precum și rămânerea la umbră în exterior, subliniind că temperatura resimțită la soare poate fi cu 10°C – 15°C mai ridicată.

„Petreceți 2-3 ore pe zi într-un loc răcoros” și „nu înotați niciodată singuri”, recomandă, de asemenea, organizația.

OMS transmite totodată că oamenii trebuie să își mențină locuința răcoroasă, aerisind-o pe timpul nopții, când temperatura exterioară este mai scăzută decât cea interioară, și închizând ferestrele, jaluzelele și obloanele în timpul zilei pentru a bloca căldura.

„Opriți cât mai multe aparate electrice”, a mai cerut OMS.

Organizația recomandă utilizarea ventilatoarelor ‘doar sub 40°C’. În ceea ce privește aparatul de aer condiționat, OMS recomandă setarea acestuia la 27°C în combinație cu un ventilator:

„Acest lucru va scădea temperatura resimțită cu 4°C. De asemenea, acest lucru vă va permite să economisiți până la 70% din factura voastră de electricitate legată de răcorirea locuinței”.

Însă OMS subliniază: „Reamintiți-vă că poate fi mai răcoare afară, la umbră”. În plus, organizaţia a mai recomandat menținerea corpului în condiții răcoroase și bine hidratat purtând haine ușoare și largi, făcând dușuri sau băi cu apă rece, umezind pielea și bând apă cu regularitate, aproximativ „un pahar pe oră și cel puțin 2-3 litri pe zi”.

Mai multe țări din Europa de Vest se confruntă cu un val de caniculă, care aduce temperaturi extreme.

Franța a înregistrat marți, 24 iunie, cea mai călduroasă zi din istoria măsurătorilor, temperatura medie depășind pentru prima dată pragul de 30°C pe parcursul a 24 de ore. Totodată, în ultima săptămână, 40 de persoane și-au pierdut viața prin înec, în timp ce încercau să se răcorească în râuri și alte întinderi de apă.

În Belgia, Institutul Regal de Meteorologie a emis miercuri o alertă de caniculă, avertizând că temperaturile extreme se vor intensifica în zilele următoare.

Și serviciul național de meteorologie din Germania a emis alerte roșii pentru numeroase regiuni, inclusiv pentru orașele Berlin, Bonn, Frankfurt și Köln. În Elveția, orașele Geneva, Basel și Zürich se aflau, de asemenea, sub cod roșu de caniculă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula #decese #Spania #val de căldură

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.