Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat vineri, 26 iunie curent, că intenţionează să impună taxe vamale de 100% asupra produselor importate din orice ţară care aplică o taxă pe serviciile digitale (Digital Services Tax) companiilor americane din tehnologie, transmite news.ro.

Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a declarat că orice stat care introduce o astfel de taxă va fi sancţionat comercial, iar noul tarif de 100% va avea prioritate faţă de orice acord comercial existent sau viitor.

„Această taxă vamală va prevala asupra oricărui acord comercial cu ţara respectivă, indiferent dacă este deja în vigoare, semnat sau doar negociat”, a scris liderul american.

Trump susţine de mai mult timp că taxele digitale impuse de unele state discriminează în mod nedrept marile companii americane din tehnologie, precum Meta, Alphabet (Google) şi Amazon, deoarece acestea sunt principalele firme vizate de astfel de măsuri fiscale.

Nu este prima dată când administraţia Trump ameninţă cu represalii comerciale pe această temă. Anul trecut, preşedintele american a avertizat că va suspenda negocierile comerciale cu Canada, din cauza planurilor acesteia de a introduce o taxă pe serviciile digitale. În cele din urmă, guvernul canadian a renunţat la măsură chiar înainte ca aceasta să intre în vigoare.

În prezent, peste zece ţări au adoptat sau aplică taxe pe serviciile digitale. În mesajul său de vineri, Trump a făcut referire în special la mai multe state europene, despre care afirmă că intenţionează să introducă sau să extindă astfel de taxe.

Dacă ameninţarea va fi pusă în practică, măsura ar putea amplifica tensiunile comerciale dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană şi ar putea afecta atât exportatorii europeni, cât şi marile companii americane de tehnologie care operează pe pieţele externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ameninta #Donald Trump #taxe #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.