Roman Cojuhari și-a anunțat demisia din funcția de director general al Agenției Proprietății Publice (APP), asumându-și responsabilitatea în contextul scandalului de la MoldATSA. Decizia vine după controversele privind politica de salarizare din cadrul întreprinderii de stat, aflată în subordinea și monitorizarea APP.

În mesajul prin care și-a anunțat plecarea, Cojuhari a declarat că Agenția Proprietății Publice este instituția responsabilă de monitorizarea activității MoldATSA și a recunoscut că situația a impus o verificare mai riguroasă a actelor și deciziilor prezentate de fostul director al întreprinderii.

„Deși politica de salarizare reprezintă responsabilitatea organului executiv al întreprinderii, amploarea și impactul acestor decizii demonstrează că a fost necesară o analiză riguroasă și o atenție sporită din partea APP. Lucruri pe care mi le asum”, a transmis acesta.

Roman Cojuhari a precizat că a decis să demisioneze pentru a proteja imaginea instituției și a echipei, subliniind că, pe parcursul mandatului său, și-a exercitat atribuțiile cu responsabilitate și în interesul administrării corecte și transparente a patrimoniului public.

Totodată, fostul șef al APP a făcut un bilanț al activității sale, menționând printre principalele realizări administrarea Aeroportului Internațional Chișinău după revenirea acestuia în gestiunea statului, înregistrarea a peste 6.000 de terenuri în ultimii trei ani, lansarea Moldova HiTech Park, inițierea Bursei Internaționale din Moldova, revenirea gărilor în administrarea statului, creșterea veniturilor întreprinderilor de stat și relansarea procesului de privatizare prin proceduri transparente.

La finalul mesajului, Cojuhari le-a mulțumit colegilor din APP, ministere și întreprinderi de stat pentru colaborare și i-a îndemnat să continue reformele cu responsabilitate și integritate, subliniind că Republica Moldova are nevoie de instituții puternice și de o administrare eficientă a patrimoniului public.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#APP #demisie #Roman Cojuhari

Piața gazelor naturale din Republica Moldova înregistrează o scădere a volumelor tranzacționate, în timp ce prețurile rămân mai mari decât pe unele piețe europene. Potrivit unui raport al Comunității Energetice (Energy Community), volumele de gaze comercializate pe platforma BRM EST s-au redus cu 72% în prima jumătate a anului 2026, iar prețurile au depășit, în medie, cu aproximativ 5 euro/MWh cotațiile de pe piața din Grecia, scrie BANI.MD.

Datele arată că, în primul semestru al anului 2026, pe platforma BRM EST au fost tranzacționate 57 GWh de gaze naturale, comparativ cu 203,3 GWh în perioada de referință. În termeni absoluți, piața a pierdut 146,3 GWh din volumele tranzacționate.

Paradoxal, deși cantitatea de gaze comercializată s-a redus, numărul tranzacțiilor a crescut de la 87 la 245. Această evoluție indică o fragmentare a activității bursiere, cu mai multe operațiuni, dar cu volume medii mult mai mici.

O altă constatare a raportului privește diferențele de preț dintre piața moldovenească și cea regională. În perioada ianuarie 2025 – iunie 2026, gazele tranzacționate pe BRM EST au fost, în medie, cu 5,01 euro/MWh mai scumpe decât cele de pe platforma grecească EnExGroup, în segmentul pieței pentru ziua următoare.

Raportată la 1.000 MWh, această diferență echivalează cu aproximativ 5.010 euro. Totuși, comparația reflectă diferența dintre cotațiile bursiere și nu demonstrează că fiecare consumator din Republica Moldova a achitat suplimentar această sumă. Prețurile finale includ și alte componente, precum transportul, distribuția și costurile de furnizare.

Totodată, raportul mai arată că tranzacțiile spot pe BRM EST au avut loc în 73,8% dintre zilele primului semestru din 2026, comparativ cu 48,4% în perioada similară din 2025. Totodată, ponderea celor mai active cinci zile de tranzacționare a scăzut de la 76,3% la 30,6% din volumul total, ceea ce sugerează o distribuție mai uniformă a activității.

O contracție a fost înregistrată pe segmentul contractelor la termen, unde volumele s-au redus de la 549,4 GWh la numai 10,6 GWh.