Demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu nu afectează sprijinul acordat Republicii Moldova de către Uniunea Europeană și nici parcursul de aderare la blocul comunitar, potrivit declarațiilor oficiale de la Bruxelles. Citat de Moldova 1, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, a declarat că Executivul european „ia act” de demisia premierului și respectă procesele constituționale din Republica Moldova.

„Luăm act de decizia prim-ministrului Alexandru Munteanu de a demisiona. Respectăm procesele constituționale și democratice ale Republicii Moldova și așteptăm cu interes formarea unui nou guvern”, a afirmat oficialul european.

Comisia Europeană subliniază că parteneriatul cu Republica Moldova rămâne ”puternic”, iar Uniunea Europeană își va continua sprijinul pentru reforme și integrarea europeană a țării.

„Avem încredere că un nou guvern va fi format rapid (…) și că Moldova își va menține ritmul agendei sale de reforme și va continua să avanseze pe calea aderării la UE”, a mai spus Markus Lammert.

Și eurodeputatul român Siegfried Mureșan, președinte al Comisiei parlamentare de asociere UE–Republica Moldova, a declarat pentru Moldova 1 că schimbarea premierului nu pune în pericol parcursul european al țării și nici procesul de negocieri.

Potrivit acestuia, există mai multe „garanții” care asigură continuitatea drumului european: sprijinul UE, voința cetățenilor, majoritatea parlamentară proeuropeană și ritmul reformelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza politică #Moldova #UE

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.