Liderii celor 32 de state membre NATO se reunesc marți și miercuri, la Ankara, pentru un summit dominat de securitatea europeană, sprijinul pentru Ucraina și majorarea cheltuielilor pentru apărare, pe fondul presiunilor exercitate de președintele SUA, Donald Trump, relatează Reuters.

Potrivit agenției, Trump le cere aliaților europeni să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea continentului și să accelereze investițiile în domeniul militar. În același timp, criticile repetate ale liderului american la adresa NATO, anunțurile privind retragerea unor trupe americane din Europa și revizuirea prezenței militare a SUA pe continent au alimentat incertitudinile în cadrul Alianței.

Pe agenda summitului se află evaluarea progreselor privind obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare până în 2035, creșterea producției din industria de apărare și transferul unei părți mai mari din responsabilitățile de securitate de la Statele Unite către aliații europeni.

La reuniune participă liderii tuturor celor 32 de state membre NATO, inclusiv Donald Trump. Marți seara, aceștia vor lua parte la un dineu alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Reuters scrie că liderii NATO urmează să reafirme sprijinul pentru Ucraina și să anunțe un nou angajament financiar. Conform proiectului declarației finale consultat de agenție, aliații vor promite pentru 2026 ajutor militar, echipamente și instruire în valoare de 70 de miliarde de euro și vor confirma menținerea unui nivel similar de sprijin și în 2027. O parte din fonduri va proveni din angajamente bilaterale și din mecanismul de împrumut al Uniunii Europene, în timp ce Statele Unite nu sunt așteptate să contribuie financiar la acest pachet.

Un alt subiect important va fi dezvoltarea industriei de apărare. Marți, la Ankara, va avea loc un forum dedicat acestui sector, unde sunt așteptate anunțuri privind contracte în valoare de zeci de miliarde de dolari.

Pe agenda summitului figurează și situația din Orientul Mijlociu. În proiectul declarației finale, liderii NATO urmează să reafirme că „Iranul nu trebuie să dețină niciodată arme nucleare” și să solicite Teheranului să respecte pe deplin libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ankara #NATO #Summit

Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, împlinește marți, 18 august, 74 de ani. Cu această ocazie, membrii Sinodului i-au adresat un mesaj de felicitare, în care i-au urat sănătate, pace și putere pentru activitatea sa în fruntea Mitropoliei Moldovei.

„De-a lungul anilor de slujire, ați împlinit această responsabilitate în mijlocul clerului și credincioșilor din Moldova, prin lucrarea liturgică și pastorală, prin grija pentru sfintele lăcașuri, prin activitatea misionară, culturală și filantropică și, mai ales, prin apropierea de oamenii care caută în Biserică un cuvânt de întărire, un sprijin și un loc al nădejdii. La acest ceas aniversar, Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască sănătate și ani îndelungați, înțelepciune și putere pentru a continua lucrarea încredințată Înaltpreasfinției Voastre. Să Vă întărească în rugăciune și în slujire, să Vă păzească în pace și să binecuvinteze osteneala pe care o depuneți în slujba Bisericii și a poporului dreptcredincios”, se arată în mesaj.

Mitropolitul Vladimir, pe numele său de civil Nicolae Cantarean, s-a născut în satul Colencăuți, raionul Hotin, regiunea Cernăuți, Ucraina. A absolvit Seminarul Teologic din Moscova și Academia Teologică din Moscova, iar înainte de a ajunge la Chișinău a activat în cadrul eparhiilor din Smolensk și Cernăuți.

În 1974 a fost hirotonit diacon, iar în 1976 – preot. În 1987 a fost călugărit cu numele Vladimir, iar un an mai târziu a fost ridicat la rangul de arhimandrit.

În iulie 1989, arhimandritul Vladimir a fost ales episcop al Chișinăului și Moldovei. În 1990 a devenit arhiepiscop, iar în decembrie 1992 a fost ridicat la rangul de mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove.

Din 1995 este rector al Seminarului Teologic din Chișinău, iar din 1997 a ocupat și funcția de rector al Academiei și Seminarului Teologic din Chișinău. În 2000 a devenit membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse.

De-a lungul activității sale, Mitropolitul Vladimir a primit mai multe distincții bisericești și de stat, inclusiv Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, acordată în 1999, precum și Ordinul „Bogdan Întemeietorul”, oferit în 2011.