Parlamentul se întrunește joi, 9 iulie, în ședință plenară, începând cu ora 10:00. Biroul permanent a aprobat ordinea de zi, care include 15 proiecte de lege, dintre care nouă vizează armonizarea legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene.

Printre inițiativele care vor fi examinate se numără proiectele privind coordonarea și schimbul de date în domeniul securității sociale cu statele membre ale UE, protecția datelor cu caracter personal în procesul de prevenire și combatere a infracțiunilor, modificarea Legii privind contractele de garanție financiară și reglementarea speciilor alogene invazive.

Deputații vor analiza și modificări legislative menite să consolideze etica profesională și să modernizeze managementul resurselor umane în administrația publică centrală. Totodată, pe ordinea de zi figurează proiecte referitoare la omologarea și supravegherea pieței vehiculelor rutiere, precum și inițiativa care prevede suspendarea automată a înmatriculării vehiculelor cu defecțiuni periculoase sau cu inspecția tehnică expirată.

În prima lectură vor fi dezbătute proiectele care instituie un regim prioritar de autorizare pentru proiectele energetice de interes strategic, creează cadrul legal pentru dezvoltarea și întreținerea sistemelor de irigare și desecare și stabilesc reguli speciale pentru achizițiile publice din domeniile apărării și securității, aliniate standardelor europene.

În lectura a doua, Parlamentul va examina proiectul de lege care prevede includerea indemnizațiilor de maternitate și paternală în stagiul de cotizare.

Pe agenda ședinței se regăsesc și ratificarea Convenției privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina, precum și aprobarea Programului național privind prevenirea și combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor de distrugere în masă pentru perioada 2026–2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#parlament #ședință de Parlament #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.