Lucrările de întreținere periodică pe un sector de aproximativ 11 kilometri al drumului național R3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca–frontiera cu Ucraina au fost finalizate. Segmentul reparat asigură legătura dintre municipiul Hîncești și localitatea Bozieni.

Intervențiile au fost efectuate pe porțiunea cuprinsă între kilometrii 31,300 și 42,150. Pe acest sector au fost aplicate straturi bituminoase subțiri executate la rece, de tip Slurry Seal, au fost frezate și plombate gropile, iar la final a fost aplicat marcajul rutier.

Potrivit Administrației Naționale a Drumurilor, lucrările au avut drept scop repararea fisurilor din carosabil, prevenirea degradării drumului și sporirea siguranței participanților la trafic.

În cadrul aceluiași contract au fost realizate lucrări similare și pe un tronson de 5 kilometri al drumului R26 Bender–Căușeni–Cimișlia, în apropierea localităților Taraclia, Baimaclia și Sălcuța.

Comisia de recepție, formată din reprezentanți ai Administrației Naționale a Drumurilor și ai antreprenorului, a constatat că lucrările au fost executate conform cerințelor prevăzute în documentația tehnică.

Valoarea totală a investiției se ridică la 19,2 milioane de lei, fără TVA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Administrația Națională a Drumurilor #drum #lucrări

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.