Poliția, procurorii și instanțele de judecată vor avea obligația să înregistreze cine accesează datele personale ale cetățenilor, când sunt consultate acestea și în ce scop sunt utilizate. Totodată, cetățenii vor putea solicita informații despre datele care îi vizează. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat de Parlament în prima lectură, transmite IPN.

Potrivit autorilor, noile reguli se vor aplica organelor de urmărire penală, procuraturilor, instanțelor de judecată și altor instituții abilitate să investigheze infracțiuni sau să execute hotărâri judecătorești.

Documentul prevede că autoritățile care prelucrează date personale vor trebui să asigure securitatea acestora. De asemenea, instituțiile vor fi obligate să țină evidența operațiunilor efectuate asupra datelor și să desemneze responsabili care să monitorizeze respectarea regulilor de protecție. Datele de contact ale acestor responsabili vor trebui publicate pe paginile oficiale ale instituțiilor.

Proiectul oferă cetățenilor dreptul de a afla dacă autoritățile dețin și utilizează date care îi privesc. În cazul unui răspuns pozitiv, persoana va putea solicita acces la aceste informații și explicații privind modul în care sunt prelucrate.

Autoritățile vor putea refuza însă furnizarea unor informații dacă divulgarea acestora ar putea afecta o investigație în desfășurare sau alte proceduri prevăzute de lege. Persoanele care consideră că un asemenea refuz este nejustificat vor putea sesiza Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal sau se vor putea adresa instanței de judecată.

În cazul constatării unor încălcări în accesarea, consultarea și prelucrarea datelor personale, autoritatea de supraveghere va putea aplica amenzi de până la două milioane de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenda #companii #date personale #politisti

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.