Vasile Tofan a fost propus astăzi la funcția de premier de formațiunea politică PAS. Redacția BANI.MD a făcu profilul candidatului. Acesta este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori și investitori din Republica Moldova, cu o experiență de peste două decenii în investiții, dezvoltarea afacerilor și guvernanță corporativă. În ultimii ani, numele său a fost vehiculat în repetate rânduri pentru funcția de prim-ministru, iar vineri, 10 iulie, PAS a anunțat oficial că îl va propune pentru șefia Guvernului, transmite Bani.md.

Astfel, Tofan este Senior Partner al Horizon Capital, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din Europa de Est, cu investiții în Republica Moldova și Ucraina. În această calitate, a coordonat investiții în companii din regiune și a promovat atragerea capitalului străin în economia moldovenească.

Pe lângă activitatea din cadrul Horizon Capital, Vasile Tofan ocupă funcții importante în guvernanța unor companii de referință din Republica Moldova: vicepreședinte al Consiliului de Administrație al maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, președinte al Consiliului de Administrație al Purcari Wineries, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Europa Centrală și de Est și membru în Consiliul de Administrație de la TV8.

Tofan și-a construit cariera în sectorul privat și al investițiilor. El a acumulat experiență atât în Republica Moldova, cât și în străinătate. În ultimii ani, omul de afaceri a fost implicat în dezbaterile cu privire politicile economice și fiscale. Recent, el a publicat un plan de reforme în 12 puncte, care include reducerea cheltuielilor publice, reformarea administrației și stimularea investițiilor private, apreciind că Republica Moldova are nevoie de schimbări economice profunde.

Numele lui Vasile Tofan nu apare pentru prima dată în discuțiile cu privire la funcția de premier. În 2025, presa a relatat că i s-a propus să conducă Executivul, însă acesta nu a preluat funcția. În ultimele zile, după demisia premierului Alexandru Munteanu, Tofan a reapărut în centrul speculațiilor politice, iar liderul PAS, Igor Grosu a ieșit într-un video pe FAcebook și a confirmat oficial că îl înaintează pentru funcția de prim-ministru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#candidat prim ministru #Cine este Vasile Tofan #noul Guvern #premier PAS

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.