Copiii din Republica Moldova sunt, în mare parte, pregătiți pentru școală. Primul studiu realizat la nivel național, cu ajutorul instrumentului internațional IDELA, adaptat contextului local, arată că 89% dintre copii depășesc pragurile de pregătire pentru clasa I, iar cele mai bune rezultate sunt înregistrate la dezvoltarea motrică, literația emergentă și competențele matematice timpurii. Totodată, dezvoltarea socio-emoțională rămâne domeniul care necesită cea mai mare atenție, transmite moldova1.md.

Rezultatele studiului au fost prezentate pe 17 iulie, în cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Educației și Cercetării și UNICEF.

Directorul executiv al companiei de sociologie și cercetare iData, Mihai Bologan, a precizat că majoritatea copiilor au obținut un scor IDELA de peste 80%, iar unii au avut rezultate apropiate de 100%, ceea ce indică faptul că, per ansamblu, copiii sunt bine pregătiți pentru școală.

Pe domenii, cele mai bune rezultate au fost înregistrate la dezvoltarea motrică, cu un scor mediu de 85%, urmată de literația emergentă și competențele matematice emergente, ambele cu un scor mediu de 82%.

Cel mai scăzut rezultat a fost înregistrat la dezvoltarea socio-emoțională, care reflectă capacitatea copilului de a comunica, coopera, gestiona emoțiile și de a se adapta la un mediu nou. Scorul mediu IDELA la acest capitol a fost de 75%. Deși, potrivit studiului, 80% dintre copii depășesc pragul stabilit de experți pentru această competență, rezultatul rămâne inferior celorlalte domenii evaluate.

Circa 66% dintre copiii au competențe solide în toate domeniile analizate.

„Pregătirea pentru școală nu este doar despre ceea ce poate face un copil: dacă poate număra sau dacă recunoaște literele. Pregătirea este despre a ne asigura că un copil se poate dezvolta în toate aspectele care ulterior îi vor permite să învețe și să se adapteze pe tot parcursul vieții”, a subliniat reprezentanta UNICEF în Republica Moldova, Deyana Kostadinova.

Diferențe între regiuni și între copiii cu CES

Evaluarea scoate în evidență diferențe importante în funcție de regiune. Cei mai buni indicatori au fost înregistrați în municipiul Chișinău, unde 93% dintre copii sunt pregătiți pentru școală. În regiunea Centru, nivelul este de 92%, în Sud – de 89%, iar în Nord – de 78%.

„Copiii din nord au șanse mai mici să se încadreze în ritmul normal de dezvoltare comparativ cu cei din centrul și sudul Republicii Moldova”, a menționat Deyana Kostadinova.

Diferențe apar și între mediile de trai. Copiii din localitățile urbane sunt pregătiți pentru școală în proporție de 92%, față de 86% în cazul celor din mediul rural. În funcție de gen, fetele au rezultate ușor mai bune decât băieții: 92% dintre fete depășesc pragul de pregătire pentru școală, comparativ cu 86% dintre băieți.

O diferență semnificativă a fost observată și în cazul copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES). Din eșantionul evaluat, 57 de copii aveau CES, însă autorii studiului precizează că acest număr nu este reprezentativ la nivel național pentru această categorie. Rezultatele arată că doar 25% dintre copiii cu CES evaluați sunt pregătiți pentru școală, comparativ cu 91% dintre copiii fără CES.

În ceea ce privește atingerea simultană a tuturor celor patru domenii evaluate, doar 10% dintre copiii cu CES au atins nivelul considerat suficient, față de 89% în cazul eșantionului general.

Rezultatele vor sta la baza politicilor în educația timpurie

Studiul a evaluat 1.768 de copii din 120 de instituții de educație timpurie din întreaga țară. Cercetarea a fost realizată cu sprijinul tehnic al organizației Save the Children și reprezintă prima evaluare de acest tip realizată la nivel național în Republica Moldova, prin utilizarea instrumentului internațional IDELA, adaptat contextului local.

„Scopul este să înțelegem mai bine realitatea și să construim intervenții eficiente și mai echitabile”, a declarat secretara de stat a Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru.

Rezultatele vor fi utilizate pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul educației timpurii. Pe termen scurt, Ministerul Educației și Cercetării își propune să elaboreze și să distribuie resurse metodologice pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale copiilor, precum și să formeze educatorii în utilizarea unor metode și tehnici care să sprijine dezvoltarea acestora.

În parteneriat cu UNICEF, ministerul va continua programele de formare profesională pentru cadrele didactice, axate pe dezvoltarea socio-emoțională, lectura interactivă și învățarea prin joc – domenii considerate esențiale pentru succesul ulterior al copiilor în școală.

Pe termen lung, autoritățile își propun instituționalizarea unui instrument de evaluare a pregătirii copiilor pentru școală, precum IDELA sau un instrument similar, care să permită monitorizarea periodică a progresului și fundamentarea politicilor educaționale pe date concrete.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#clasa 1 #copii #Republica Moldova

El Niño „Godzilla” a sosit și deja doboară recorduri pe care lumea ar fi preferat să nu le vadă niciodată depășite, relatează Euronews.

Temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial au depășit deja cele mai ridicate valori înregistrate în timpul oricărui episod anterior El Niño, iar fenomenul meteorologic continuă să se intensifice. Între iunie 2026 și februarie 2027, experții estimează că valul extrem de căldură asociat acestuia ar putea contribui la aproape jumătate de milion de decese suplimentare.

Estimările au declanșat semnale de alarmă în birourile agențiilor meteorologice, autorităților sanitare și guvernelor din întreaga lume. Însăși Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a decretat o mobilizare fără precedent pentru pregătirea în vederea fenomenelor meteorologice extreme care urmează.

„El Niño se amplifică sub ochii noștri. Planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat la începutul lunii septembrie secretarul general al ONU, António Guterres.

Dar chiar dacă guvernele se pregătesc pentru un an devastator din punctul de vedere al meteorologiei extreme, experții spun că sunt încă multe măsuri care pot fi luate pentru a limita pagubele, atât acum, cât și în viitor, transmite Antena3CNN.

De ce este atât de îngrijorător acest episod El Niño

Un episod El Niño începe în Pacific, dar efectele sale pot fi resimțite pe tot globul. Atunci când apele din apropierea Ecuatorului devin neobișnuit de calde, acestea eliberează căldură în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturilor globale și modificând zonele în care cad precipitațiile.

Cu temperaturile oceanelor deja la niveluri record, actualul El Niño ar putea aduce valuri de căldură mai intense, secete și precipitații abundente în regiunile vulnerabile și ar putea duce temperaturile globale către noi recorduri. Din acest motiv, fenomenul a fost numit „Godzilla” și „Super El Niño”.

Unele dintre efecte sunt deja resimțite. India s-a confruntat cu precipitații musonice sub nivelul normal, în timp ce sudul Africii se confruntă cu un risc crescut de secetă.

În Europa, El Niño poate influența vremea din timpul iernii, iar secetele sau recoltele compromise în alte regiuni pot perturba aprovizionarea cu alimente pe continent.

Amenințarea a presat guvernele să ia măsuri înainte de manifestările anticipate. Luna aceasta, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a declarat preventiv stare de urgență în vederea posibilelor inundații, alunecări de teren, eroziuni costiere și furtuni severe de iarnă.

Cum ne putem pregăti pentru un El Niño ce nu poate fi evitat

Oricât de mult s-ar pregăti autoritățile, El Niño este un fenomen natural care nu poate fi oprit printr-o apăsare de buton. Totuși, chiar dacă nu poate fi împiedicat, prognozele oferă oamenilor luni întregi pentru a se pregăti.

„Cheia este gestionarea apei și pregătirea pentru schimbările în ceea ce privește locul și momentul în care apar precipitațiile”, explică Davide Faranda, director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și autor principal pentru Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.

Potrivit acestui specialist, guvernele pot stoca și distribui apa cu mai multă atenție, pot controla mai bine modul în care sunt utilizate rezervoarele și apele subterane, pot ajusta calendarele agricole și practicile de irigații și pot pregăti comunitățile pentru secete sau inundații.

Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a transmis recomandări concrete. Fermierii, spun oficialii FAO, pot reduce pierderile modificând datele de semănare, irigând în perioadele mai răcoroase ale zilei, stocând apă înaintea secetelor și luând măsuri pentru protejarea culturilor și animalelor de temperaturile extreme.

Unele guverne au venit și cu sprijin financiar. Marea Britanie a promis până la 17 milioane de euro pentru a ajuta țările vulnerabile să se pregătească pentru acest El Niño. Banii ar urma să finanțeze măsuri care variază de la vaccinarea animalelor înaintea secetelor până la consolidarea locuințelor înaintea inundațiilor și acordarea de sprijin financiar fermierilor, înainte ca recoltele să fie compromise.

Acțiunile climatice ar putea limita pagubele viitoare

Majoritatea episoadelor El Niño cresc temperaturile medii globale cu aproximativ 0,2°C. Acest lucru este suficient pentru a declanșa fenomene meteorologice extreme în țările din Sudul Global, însă aportul respectiv înseamnă doar o fracțiune din încălzirea suplimentară provocată de schimbările climatice.

Arderea combustibililor fosili a dus mediile globale de la suprafață cu aproximativ 1,3 – 1,4 grade Celsius peste nivelurile epocii preindustriale, deschizând calea pentru vara toridă din Europa, care a declanșat secete severe și incendii de vegetație.

Efectele El Niño se suprapun peste cele ale unei lumi care se încălzește deja. Acesta este motivul pentru care anul trecut a fost printre cei mai caldi înregistrați vreodată, în ciuda efectului natural de răcire exercitat de fenomenul complementar, La Niña.

Cercetări recente sugerează că schimbările climatice intensifică El Niño. Un studiu publicat în august a constatat că episoadele El Niño sunt cu 36% mai puternice decât în perioada de dinaintea erei industriale, tendință pe care cercetătorii au asociat-o cu încălzirea provocată de activitatea umană.

O planetă mai fierbinte înseamnă mai multe valuri de căldură extremă, o presiune mai mare asupra resurselor de apă și, în unele locuri, mai multe precipitații. Reducerea emisiilor nu ar opri ciclul climatic natural care duce la apariția fenomenelor El Niño, dar ar reduce încălzirea provocată de activitatea umană, care face ca aceste amenințări să fie mai severe.

Asta înseamnă că pagubele nu sunt în totalitate în afara controlului nostru. „Nu putem elimina El Niño prin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, dar putem reduce măsura în care schimbările climatice le fac consecințele mai severe lui El Niño”, a conchis Davide Faranda.