În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.