În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.