Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, rămâne sub control judiciar pentru încă 60 de zile. Informația a fost confirmată pentru IPN de purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Emil Gaitur.

Săptămâna trecută, Creangă s-a prezentat în fața magistraților după câteva luni de absență. Instanța a informat apărarea că, potrivit concluziilor expertizei medico-legale, inculpatul este apt să participe la proces, potrivit sursei citate. Totodată, a fost dispusă examinarea dosarului în procedură generală, cu începerea cercetării judecătorești.

În aceeași ședință, procurorul a solicitat prelungirea controlului judiciar și posibilitatea aducerii silite în cazul neprezentării la instanță. Apărarea a calificat demersul drept neîntemeiat, susținând că prelungirea măsurii preventive nu se bazează pe fapte concrete.

Următoarea ședință de judecată este programată pentru luna septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Ion Creangă, fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului Republicii Moldova, a fost reținut pe 31 iulie 2024. Acesta este acuzat că ar fi colectat și transmis informații de interes național (privind politica și securitatea țării) unui reprezentant al serviciilor secrete ruse (atașatul militar al Federației Ruse la Chișinău).

#control judiciar #Ion Creanga #prelungire #trădare de patrie

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.