Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, își schimbă declarațiile, după ce a speriat locuitorii Capitalei că rămân fără apă. În opinia sa, chiar dacă Nistrul scade, furnizările nu se vor opri, însă volum lor ar putea fi mai mic.

Declarațiile au fost făcute după ședința cabinetului de miniștri. Oficialul a informat că dacă va scădea nivelul râului și nu vor exista precipitații, unele stații de captare nu vor avea capacitate tehnică să pompeze apa.

„În cazul în care nu vor mai fi alte precipitații, am putea să avem debit mai scăzut pe Nistru. Ar putea ca unele stații de captare să rămână în aer și să nu poată capta tehnic. Dar vă asigur că apă o să fie. Poate în cantități mai mici, dar nu există riscul să rămânem fără apă”, a spus Hajder.

După ce, recent, Gheorghe Hajder a declarat că municipiul Chișinău riscă să rămână fără apă, a început un schimb de replici între funcționar și primarul Ion Ceban.

Ministrul Mediului consideră că datorită dezvăluirilor făcute de el administrația Capitalei ar fi început să se pregătească pentru eventuala lipsă a apei.

ULTIMA ORĂ! Chișinăul ar putea rămâne fără apă. Explicațiile ministrului Mediului

#apa #Chisinau #Gheorghe Hajder #ministrul Mediului #risc

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.