„Este decizia lor legitimă”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, despre noile percheziții efectuate joi de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) la MoldATSA. Șeful Legislativului a spus că acțiunile țin de ofițerii de investigație, care își asumă responsabilitatea pentru desfășurarea anchetei.

„Nu cunosc de fiecare dată. Nu se coordonează cu mine asemenea lucruri. Este decizia CNA-ului. Dacă au considerat că mai sunt motive, documente sau alte lucruri care pot fi ridicate în această procedură, este decizia lor legitimă. Își asumă responsabilitatea pentru toate actele de investigație”, a declarat Igor Grosu., a spus șeful Legislativului, joi, 23 iulie.

Joi, 23 iulie, ofițerii CNA au descins din nou la MoldATSA, în cadrul unei cauze penale privind presupuse fapte de corupție și abuz în serviciu.

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie, CNA a mai efectuat percheziții la întreprindere, într-un dosar privind abuzul de serviciu în circumstanțe agravante. În investigație este vizată și Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, angajată în cadrul MoldATSA.

Scandalul de la întreprinderea de stat a izbucnit la mijlocul lunii iunie, după investigații jurnalistice care au indicat posibile nereguli privind salariile acordate unor angajați și informații false în actele de conducere.

Potrivit unei investigații a „Ziarului de Gardă”, directorul general al MoldATSA, Dumitru Vangheli, care ar fi ridicat un salariu lunar de aproximativ 110 mii de lei, ar fi inclus informații false în CV-ul cu care a câștigat concursul pentru funcția de director în 2025. Acesta a fost ulterior demis din funcție. Ulterior, investigațiile realizate de Rise Moldova și TV8 au relatat despre angajarea fără concurs a verișoarei președintei Maia Sandu, Anastasia Taburceanu în cadrul MoldATSA și despre veniturile obținute de aceasta în calitate de comunicatoare, de circa 120 de mii de lei pe lună.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNA #Igor Grosu #Moldatsa #Percheziții

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.