Președintele american Donald Trump a declarat joi pentru Axios că ia serios în considerare reluarea unor operațiuni militare de amploare în Iran — inclusiv atacuri care ar fi mai ample decât cele desfășurate în cadrul Operațiunii „Epic Fury”.

Într-un scurt interviu, cel de-al 47-lea președinte al SUA a recunoscut că o astfel de decizie ar avea consecințe și a subliniat că nu a luat încă o hotărâre în acest sens.

Trump nu a stabilit un termen limită pentru luarea deciziei sale. Alți doi oficiali americani au confirmat că nu s-a făcut nicio solicitare și că nu s-au dat noi ordine armatei. Escaladarea actuală a provocat deja o creștere a prețurilor petrolului peste 100 de dolari pe baril.

Revenirea la un război total este extrem de nepopulară în SUA.

„Mă gândesc la un atac de amploare. Mai mare decât oricând. Sunt pe punctul de a lua o decizie. Suntem cu toții pregătiți pentru asta”, a declarat liderul de la Casa Albă.

Trump a afirmat că Israelul „s-ar alătura în două minute dacă le-aș cere asta”, dar a adăugat că „nu avem nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. El a mai spus că participarea Israelului la atacuri va avea „consecințe”, sugerând că Iranul va riposta împotriva Israelului.

Trump a afirmat că iranienii „doresc să negocieze”, dar nu sunt pregătiți să încheie un acord în acest moment. „Încă nu au suferit destul”, a spus el.

Două surse regionale care au cunoștințe despre eforturile de mediere au declarat că conducerea iraniană nu a acceptat ultima propunere prezentată.

„Încercăm, dar iranienii nu ne sunt de ajutor”, a spus una dintre surse.

În ultimele 12 zile, Statele Unite și-au intensificat atacurile în încercarea de a opri atacurile iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Până în prezent, Iranul nu a dat dovadă de nicio disponibilitate de a-și schimba cursul — la rândul său, a intensificat atacurile în regiune.

Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au început să atace nave saudite în Marea Roșie, agravând tensiunile pe o altă rută crucială de transport al petrolului și destabilizând și mai mult piața energetică mondială.

Liderul american a scris pe contul său de pe Truth Social că, dacă rebelii houthi vor trage din nou asupra navelor din Marea Roșie, „SUA vor considera Iranul responsabil”.

Rebelii houthi, a spus el, sunt o marionetă a Iranului și, prin urmare, „Iranului și, desigur, chiar și mișcării li se vor aplica sancțiuni militare severe”.

În altă ordine de idei, Trump a declarat că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu dorește să participe la priveghiul organizat în memoria regretatului senator Lindsey Graham, care va avea loc săptămâna viitoare la Washington.

„Relațiile cu Bibi sunt foarte bune. M-aș întâlni cu el dacă ar fi aici”, a declarat Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac #Iran #Trump

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.