Republica Moldova a exportat în iunie 2026 mai multe șroturi și turte oleaginoase decât a importat, însă a cheltuit mai mulți bani pe importuri decât a câștigat din exporturi, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. Această situație reflectă diferențele dintre produsele cumpărate și cele vândute pe piețele externe, scrie Bani.md.

Datele arată că în luna iunie volumul total al comerțului cu șroturi și turte oleaginoase a fost de aproape 14.000 de tone, în valoare de 88,2 milioane de lei. Moldova a importat 5.496 de tone în valoare de 53,4 milioane de lei, dar a exportat 8.458 de tone, pentru care a încasat doar 34,8 milioane de lei. Astfel, deși exporturile au fost cu peste 50% mai mari ca volum, valoarea lor a fost cu aproape 19 milioane de lei mai mică decât cea a importurilor.

Potrivit economistului, explicația constă în structura comerțului. Moldova importă în principal șrot de soia, un produs bogat în proteine și cu valoare adăugată ridicată, utilizat în industria furajelor, în timp ce exportă în special turtă (macuh) de floarea-soarelui, un produs mai ieftin, comercializat în cantități mari. Excepția o reprezintă turtele organice, care obțin prețuri comparabile cu cele ale produselor importate.

Ucraina rămâne principalul furnizor al Moldovei, asigurând peste 80% din importuri, în timp ce România furnizează restul, însă la un preț mediu mai ridicat. Pe partea de export, aproape întreaga cantitate de turtă de floarea-soarelui merge în România, în timp ce Germania cumpără volume reduse, dar de produse organice premium, pentru care plătește de peste trei ori mai mult pe tonă decât România.

Analiza evidențiază și o concentrare ridicată a pieței. Patru companii controlează peste 80% din importurile de șroturi și turte oleaginoase, iar pe segmentul exporturilor activează doar trei companii, fiecare dominând propriul segment de produse.

În concluzie, Iurie Rija susține că adevărata oportunitate pentru exportatorii moldoveni nu constă în majorarea volumelor de produse ieftine, ci în extinderea producției de șroturi și turte organice, care beneficiază de o primă semnificativă de preț pe piețele europene, în special în Germania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.