Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat controale în privința a doi consilieri din cadrul Cabinetului primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Este vorba despre Andrian Belostecinic și Iurie Crivorucica, vizați în două proceduri distincte privind respectarea legislației în domeniul integrității.

În cazul lui Andrian Belostecinic, inspectorii ANI au dispus inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, în urma unei sesizări înregistrate pe 9 iulie 2026. Potrivit documentului emis de ANI, sesizarea invocă suspiciuni privind existența unui posibil conflict de interese derivat din relațiile dintre subdiviziuni ale Primăriei municipiului Chișinău și societăți comerciale asociate membrilor familiei consilierului.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate i-a solicitat lui Belostecinic explicații și acte justificative.

În paralel, ANI a inițiat un control și în privința lui Iurie Crivorucica, consilier în cadrul Cabinetului primarului general, de această dată privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale. Sesizarea vizează mai multe achiziții de bunuri imobile și mobile declarate în ultimii ani, inclusiv apartamente, spații și un automobil, inspectorul de integritate urmând să verifice dacă veniturile declarate justifică aceste modificări patrimoniale.

Potrivit ANI, în urma confruntării declarațiilor de avere cu informațiile din registrele de stat și cu explicațiile prezentate de consilier, s-a conturat aparența unei posibile încălcări a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale. În cadrul controlului vor fi analizate în detaliu sursele de venit, fluxurile financiare, cheltuielile efective și proveniența economiilor declarate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANI #consilier #verificari

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.