Cu o zi înainte de pronunțarea sentinței în dosarul creditelor neperformante de la Banca de Economii, fostul președinte al instituției, Grigore Gacikevici, a fost reținut pentru 72 de ore într-un alt dosar, care vizează suspiciuni de spălare de bani.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, urmează să pronunțe joi, 30 iulie 2026, sentința în cauza în care Grigore Gacikevici și alți patru foști membri ai Consiliului de Administrație al BEM sunt acuzați de acordarea unor credite cu încălcarea normelor de creditare în perioada 2005–2012, fapt care ar fi provocat prejudicii de aproximativ trei miliarde de lei.

Dosarul, trimis în judecată în aprilie 2013, a fost examinat în primă instanță timp de peste 13 ani. Cercetarea judecătorească a fost finalizată la 22 iunie 2026, iar în cadrul dezbaterilor procurorii au solicitat 15 ani de închisoare pentru fostul șef al BEM și câte 13 ani de detenție pentru ceilalți patru inculpați.

Acuzatorii de stat au cerut, de asemenea, aplicarea arestului preventiv pentru cei cinci până la rămânerea definitivă a sentinței, interzicerea ocupării funcțiilor în domeniul bancar pentru o perioadă de cinci ani și recuperarea prejudiciului cauzat Băncii de Economii.

Potrivit anchetei, schema presupunea acordarea unor credite de valori mari în schimbul unor garanții supraevaluate, insuficiente pentru a acoperi sumele împrumutate. Procurorii susțin că de pe urma acestor credite ar fi beneficiat patru persoane fizice și 68 de companii, prejudiciul total fiind estimat la circa trei miliarde de lei.

Pe banca acuzaților se află Grigore Gacikevici, alături de foștii membri ai Consiliului de Administrație al BEM Ana Vitiu, Mihail Bejenari, Leonid Belibov și Alexandru Mișov. Aceștia sunt considerați primii reprezentanți ai sistemului bancar trimiși în judecată în dosarul cunoscut drept „Frauda bancară”.

Grigori Gacikevici a condus Banca de Economii din 2004 şi până în august 2012, când Consiliul BEM nu i-a mai prelungit contractul.

Miercuri, 29 iulie, Gacikevici a fost reținut pentru 72 de ore într-un alt dosar de spălare de bani.

Fostul șef al Băncii de Economii, Grigore Gacichevici, reținut de CNA

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Banca de Economii #Grigore Gacikevici #sentinta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.