Banca Națională a Moldovei (BNM) și întreprinderea de stat MOLDATSA concentrează peste jumătate dintre salariile de peste 50.000 de lei din sectorul public, potrivit unei analize prezentate de premierul Vasile Tofan, realizată pe baza datelor Serviciului Fiscal de Stat pentru aproximativ 40.000 de angajați din 125 de instituții și întreprinderi publice.

Datele arată că 439 de persoane, echivalentul a 1,1% din totalul angajaților analizați, încasează salarii nete de peste 50.000 de lei, iar 152 de persoane au remunerații care depășesc 80.000 de lei pe lună.

În fruntea clasamentului după numărul angajaților cu salarii de peste 50.000 de lei se află Banca Națională a Moldovei, cu 124 de persoane, dintre care 61 încasează peste 80.000 de lei lunar. Pe locul doi se situează MOLDATSA, cu 102 angajați remunerați cu peste 50.000 de lei, dintre care 60 depășesc pragul de 80.000 de lei.

Urmează ANRE, cu 36 de salarii de peste 50.000 de lei și șase de peste 80.000 de lei, Energocom, cu 24 de salarii care depășesc 50.000 de lei și unul de peste 80.000 de lei, precum și Agenția de Guvernare Electronică, unde 12 angajați câștigă peste 50.000 de lei.

Dacă este analizată salariul median net, clasamentul este condus de ANRE, cu 43.981 de lei, urmată de MOLDATSA – 43.200 de lei, Energocom – 36.964 de lei, Agenția de Guvernare Electronică – 32.500 de lei și Banca Națională a Moldovei – 30.341 de lei.

Analiza Guvernului mai arată că 85,8% dintre angajații din instituțiile analizate au salarii nete sub 20.000 de lei, iar salariul median în întregul sector analizat este de aproximativ 9.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BM #salarii

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.