Agenți FBI au venit în Moldova să ajute la combaterea call-centrelor frauduloase. Reprezentanți ai FBI și ai Serviciului de Securitate Diplomatică al SUA s-au întâlnit săptămâna aceasta cu autoritățile de aplicare a legii din Republica Moldova.

Scopul întrevederii a fost consolidarea parteneriatului în domeniul securității și combaterea activității centrelor de apeluri frauduloase transnaționale, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA la Chișinău.

„Aceste rețele criminale utilizează reclame online înșelătoare pentru a viza cetățenii SUA și escrocherii prin apeluri telefonice la rece (cold-calls) pentru a înșela cetățenii Republicii Moldova, periclitând securitatea financiară a familiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului. Mesajul nostru este clar: nu există refugiu sigur pentru operațiunile de înșelăciune”, se arată în postare.

Prin schimb de informații și acțiuni comune de aplicare a legii, Statele Unite și Republica Moldova colaborează pentru a destructura aceste rețele și pentru a-i trage la răspundere pe organizatorii lor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agenti FBI #call-centre #Moldova

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.