Comisia Electorală Centrală menține în evidența contabilă peste 4 mii de calculatoare în valoare de 30,7 milioane de lei, deși acestea și-au depășit durata de exploatare și nu au fost casate. Totodată, unele bunuri imobile administrate de instituție nu sunt înregistrate corespunzător în patrimoniul public al statului.

Constatările se regăsesc în rapoartele de audit ale Curții de Conturi privind activitatea financiară a CEC și gestionarea fondurilor alocate pentru organizarea scrutinelor din 2024 și 2025, transmite IPN.

Potrivit auditului, CEC are în gestiune aproximativ 9 170 de calculatoare, dintre care 4 119 au fost procurate în 2014 și sunt uzate. Lipsa unei decizii privind casarea acestora afectează evidența patrimoniului instituției.

Auditorii au mai constatat că sediul administrativ și garajul CEC nu sunt incluse în lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, iar transmiterea terenului aferent, evaluat la 27,4 milioane de lei, către Agenția Proprietății Publice nu a fost finalizată.

Raportul indică și deficiențe în evidența contabilă, controlul intern și achizițiile publice. Totodată, au fost identificate 42 de cazuri în care membri ai organelor electorale au activat fără certificate de calificare valabile, fiind achitate indemnizații de peste 115 mii de lei.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat că instituția a început remedierea deficiențelor constatate. Ea a precizat că echipamentele procurate în 2014 nu mai corespund cerințelor actuale de securitate cibernetică, iar CEC caută, împreună cu Ministerul Finanțelor, soluții pentru casarea sau transmiterea acestora către alte entități.

Referitor la bunurile imobile, șefa CEC a menționat că situația este legată de un litigiu aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție. Totodată, CEC dezvoltă un nou sistem pentru certificarea și gestionarea funcționarilor electorali, care ar urma să reducă riscul erorilor la identificarea acestora și la efectuarea plăților.

Curtea de Conturi a recomandat CEC să remedieze deficiențele constatate privind gestionarea patrimoniului, evidența contabilă, achizițiile și organizarea proceselor electorale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #Curtea de Conturi #nereguli

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.