Republica Moldova se află, la nivel internaţional, pe locul 102 din 177 de ţări şi pe locul trei printre ţările Parteneriatului Estic, la capitolul corupţie. De asemenea, cea mai coruptă ramură a puterii de stat este cea judecătorească, cea mai înaltă valoare estimată a mitei medii fiind plătită de oamenii de afaceri. Datele au fost prezentate cu ocazia lansării studiului „Sistemul Naţional de Integritate al Republicii Moldova”.

Potrivit raportului, circa 37,3% din totalul reprezentanţilor gospodăriilor casnice s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 1,9% au încercat să soluţioneze cazul prin metode legale şi doar 0,9% l-au soluţionat total sau parţial.

Cele mai recente sondaje naţionale de opinie publică atestă că în lista preocupărilor populaţiei corupţia este pe locul 5, fiind devansată de probleme precum sărăcia, preţurile, viitorul copiilor şi şomajul.

Studiul mai ilustrează faptul că există o serie de carenţe la nivelul instituţiilor de stat, privind corupţia. Astfel, transparenţa activităţii Parlamentului este insuficientă. Legislativul adesea nu ia atitudine faţă de problemele legate de lipsa de integritate a unor deputaţi.

Totodată, nu se efectuează verificarea prealabilă a candidaţilor la funcţiile de miniştri, iar cadrul legal privind responsabilitatea judecătorilor rămâne imperfect. Există cazuri de implicare a reprezentanţilor sistemului judiciar în scheme de preluare forţată a proprietăţii, iar numirea în posturile de conducere ale autorităţilor publice se face pe criterii politice, adesea în detrimentul celor de profesionalism şi integritate.

Referitor la antrenarea în viaţa politică a minorităţilor şi femeilor, membrii comunităţilor etnice rusă, ucraineană, bulgară, azeră, evreiască şi găgăuză au reprezentare în Parlament, alături de membri ai comunităţii; 20 de femei au fost alese în Parlamentul cu 101 mandate şi doar o femeie a fost aleasă în Adunarea Populară Găgăuză.

Totuşi, studiul demonstrează că în ultimii ani au fost înregistrate mai multe progrese în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei. Astfel, a demarat reforma în sistemul judiciar, fiind înregistrate primele cazuri de tragere la răspundere a judecătorilor pentru fapte de corupţie. Au fost adoptate mai multe legi menite să asigure independenţa judecătorilor, să permită confiscarea extinsă a averilor dobândite prin acte de corupţie. A fost introdusă răspunderea penală pentru îmbogăţirea nejustificată şi înăsprite sancţiunile pentru fapte de corupţie.

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului regional „Evaluarea Sistemului Naţional de Integritate” care cuprinde ţările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina, cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.