Noul pachet anual de sprijin este destinat să ajute instituțiile publice, îmbunătățirii politicii finanțelor publice și de management, competitivității de afaceri și comerciale din mediul rural în raport cu UE, protecției minorităților și a grupurilor vulnerabile, cetățenii și comunitatea de afaceri să beneficieze de oportunitățile oferite de Acordul Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA) semnat pe 27 iunie.

Acesta este un prim pachet de asistență bilaterală acordată de Republica Moldova în conformitate cu Cadrul unic de sprijin, care stabilește obiectivele și prioritățile strategice pentru viitoarea cooperare UE-Republica Moldova în 2014-2017.

Finanțarea se acordă prin intermediul Instrumentului european de vecinătate (IEV) pentru două acțiuni. Prima se referă la sprijin pentru reformele privind politicile din domeniul finanțelor publice din Republica Moldova (37 de milioane de euro). Această sumă este destinată să ajute Ministerul Finanțelor, Parlamentul și Instituția Supremă de Audit a Republicii Moldova în procesul de consolidare a bunei guvernări, a unei politici fiscale eficiente, a unei politici transparente și responsabile a finanțelor publice și a sistemelor de consolidarea a managementului financiar public, scrie Agerpres.ro.

O a doua acțiune se referă la Programul european de vecinătate pentru agricultură și dezvoltare rurală (PEVADR) pentru Republica Moldova, care presupune un sprijin pentru agricultură și dezvoltare rurală de 64 milioane de euro. Suma are ca obiectiv stimularea dezvoltării rurale prin dialog politic îmbunătățit, creșterea competitivității în sectorul agricol. O parte din această acțiune va fi dedicată intensificării în continuare a dialogului dintre autoritățile centrale și regionale, cum ar fi Găgăuzia.

La 2 mai 2014, Comisia Europeană a aprobat deja un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova în valoare de 30 milioane de euro, destinat susținerii competitivității micilor afaceri, dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele de calitate ale UE și promovarea exporturilor, precum și pentru campanii de informare cu privire la acordul comercial UE-Republica Moldova, oportunități de investiții și de comunicare. Acest sprijin suplimentar a fost acordat în cadrul mecanismului „Mai mult pentru mai mult” din cadrul noului Instrument european de vecinătate.

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.