Republica Moldova va participa în premieră la Summitul NATO, care va avea loc pe 4-5 septembrie în Marea Britanie. Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe, Natalia Gherman, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

Ministrul a explicat că Moldova fost invitată să participe la acest Summit pentru că a contribuit în anul curent la succesul misiunilor Alianţei de promovare a securităţii şi stabilităţii în Europa și pentru că a trimis un contingent de militari în Kosovo.

”Datorită acestui fapt vom fi invitaţi şi la summit-ul Alianţei, în premieră, și sper, avem toate premisele, să contăm pe solidaritatea din partea Alianţei acum mai mult ca niciodată. Consider că acest demers nu poate fi ignorant (n.r. ca Federația Rusă să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova, la solicitarea SUA). Statele Unite ale Americii sunt, de fapt, o ţară care consecvent promovează acest deziderat atât în cadrul dialogului bilateral ruso-american, cât şi în cadrul organizaţiilor şi organismelor internaţionale. Ne putem aştepta la reiterarea acestui demers din partea aliaţilor Republicii Moldova din cadrul NATO”, a declarat Natalia Gherman.

Realitatea.md precizează că, anterior, România a anunțat că are câteva obiective pentru Summitul NATO, care va avea loc în Marea Britanie. Unul dintre aceste este recunoașterea importanței strategice a Mării Negre, dar și redefinirea relațiilor dintre Federația Rusă și NATO.

”După anexarea Crimeei, nu putem menține aceleași politici ca până acum față de Moscova, pentru că Federația Rusă are politici care periclictează securitatea statelor din regiune. Încurajarea parcursului către NATO al Georgiei și Muntenegrului și consolidarea cooperării cu partenerii estici, între care Republica Moldova, Ucraina și Georgia, sunt alte două obiective urmărite de România la summitul NATO”, a declarat anterior președintele României, Traian Băsescu, citat de Digi24.

Aproape 40% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Moldova nu urmează o formă de învățământ și nici nu lucrează. Datele au fost prezentate de Biroul Național de Statistică, în contextul Zilei Internaționale a Tineretului, transmite IPN.

Potrivit BNS, la începutul anului, în Republica Moldova locuiau 517,3 mii de tineri cu vârste între 14 și 34 de ani, reprezentând circa 22% din populația țării. Dintre aceștia, peste 52% erau femei și circa 48% – bărbați. În decurs de un an, numărul tinerilor s-a redus cu 13 500 de persoane, sau cu 2,5%.

Datele privind piața muncii arată că 188,4 mii de tineri de 15-34 de ani erau ocupați, 11 800 erau șomeri, iar 299 de mii se aflau în afara forței de muncă. Rata șomajului în rândul tinerilor de 15-34 de ani a fost de circa 6%, față de 3,8%, cât este rata șomajului la nivel național. Prin urmare, aproape fiecare al cincilea tânăr nu lucra sau avea un loc de muncă informal.

În același timp, în anul de studii precedent erau încadrați aproximativ 152 de mii de elevi din învățământul liceal și profesional tehnic și studenți, cu 5% mai mult față de anul precedent. Dintre aceștia, 38,7 mii erau elevi de liceu, 50,2 mii urmau învățământul profesional tehnic, iar 62,9 mii erau studenți.

Totodată, statisticile arată că vârsta medie a femeilor la prima naștere a crescut la 26,7 ani de la 25,6 ani în 2024. În același timp, 6 500 de copii au fost născuți de mame tinere în afara căsătoriei.

Peste 86% dintre tineri și-au apreciat starea de sănătate drept bună sau foarte bună. În 2025 s-au înregistrat 209 cazuri noi de cancer în rândul persoanelor de 15-34 de ani, în creștere față de anul 2024. Pe de altă parte, numărul cazurilor noi de tuberculoză activă a fost de 229, în scădere cu peste 20% față de 2024, iar 185 de tineri au fost depistați cu HIV, cu circa 11% mai puțini decât în anul precedent.

Principalele cauze de deces în rândul tinerilor au fost accidentele, intoxicațiile și traumatismele, care au constituit peste 41% din total. Acestea au fost urmate de bolile aparatului circulator, cu circa 13%, și de tumori, cu 10,6%.

Aproape patru mii de tineri cu vârste între 14 și 29 de ani au comis infracțiuni în 2025, cu aproximativ 8% mai puțini decât în anul precedent. Cele mai frecvente au fost furturile, actele de huliganism și infracțiunile legate de droguri.