Ministerul Sănătății a identificat vulnerabilități administrative, financiare și organizaționale la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman”, în urma unei evaluări care a vizat activitatea economico-financiară și managerială a instituției. Totodată, la începutul anului 2026, institutul înregistra datorii de aproximativ 74,9 milioane de lei, dintre care peste 50 de milioane de lei reprezintă obligații pentru medicamente și consumabile medicale.

Potrivit ministerului, evaluarea a vizat formal perioada 2025-2026, însă, pentru a identifica originea problemelor, au fost analizate documente și proiecte inițiate încă din anul 2020, iar activitatea din domeniul resurselor umane a fost examinată pentru perioada 2022-2026.

Raportul evidențiază deficiențe în administrarea resurselor umane, întocmirea actelor de personal, ocuparea funcțiilor de conducere și utilizarea îndelungată a interimatului. De asemenea, au fost constatate probleme în sistemul de control intern, în planificarea și monitorizarea achizițiilor, administrarea patrimoniului și implementarea unor proiecte de infrastructură.

Ministerul mai arată că institutul a înregistrat în anul 2025 venituri de aproximativ 291,7 milioane de lei și cheltuieli de 295,7 milioane de lei, ceea ce a generat un deficit de circa 4 milioane de lei.

În același timp, autoritățile subliniază că aceste probleme nu pot fi atribuite exclusiv actualei conduceri și nici unei singure persoane, fiind rezultatul unor vulnerabilități acumulate în timp.

„Institutul de Neurologie și Neurochirurgie rămâne o instituție strategică pentru sistemul de sănătate, cu specialiști valoroși și cu o activitate medicală, chirurgicală, științifică și academică importantă. Evaluarea nu pune la îndoială profesionalismul medicilor, asistenților medicali, cercetătorilor și al celorlalți angajați”, precizează Ministerul Sănătății.

Instituția mai menționează că serviciile medicale sunt prestate în continuare, iar siguranța pacienților și continuitatea tratamentelor nu sunt afectate.

Totodată, Centrul Național Anticorupție a solicitat explicații suplimentare privind unele aspecte constatate în cadrul evaluării. Ministerul precizează că va pune la dispoziția CNA documentele relevante, subliniind că solicitarea de clarificări reprezintă o etapă procedurală și nu înseamnă constatarea unei infracțiuni sau stabilirea vinovăției vreunei persoane.

În perioada următoare, conducerea institutului va trebui să elaboreze un plan de remediere, care va include măsuri pentru reducerea datoriilor, organizarea concursurilor pentru funcțiile de conducere, consolidarea controlului intern, reevaluarea proiectelor de infrastructură și inventarierea patrimoniului. Implementarea acestor măsuri va fi monitorizată de Ministerul Sănătății.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Intitutul de Neurologie #nereguli #raport

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.