Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că nu există riscul sistării alimentării cu apă, atât timp cât autoritățile locale intervin rapid pentru adaptarea infrastructurii de captare la nivelul tot mai scăzut al apelor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit ministrului, primăriile și operatorii de apă trebuie să implementeze soluțiile tehnice recomandate de specialiști, precum captarea apei de la adâncimi mai mari sau majorarea nivelului apei în zona stațiilor de captare.

„Riscul sistărilor nu există atâta timp cât primăria și autoritățile își fac treaba și adaptează infrastructura de captare a apei la realitățile de astăzi. Experții au identificat soluții, acestea trebuie implementate rapid, fără a pierde timpul, pentru că altfel ne-am putea confrunta cu o situație mult mai dificilă”, a declarat Gheorghe Hajder.

Ministrul a atras atenția că reducerea resurselor de apă nu este un fenomen nou, ci o tendință observată în ultimii ani, pe fondul secetelor tot mai frecvente și al scăderii debitelor râurilor, inclusiv al Nistrului.

„Nu putem spune că această criză a apărut din senin. Spre deosebire de alte situații neprevăzute, cum a fost cazul poluării, în acest caz tendința este clară și va continua. În perioada următoare apa va fi tot mai puțină”, a avertizat ministrul.

În acest context, Gheorghe Hajder a subliniat necesitatea adoptării urgente a măsurilor de adaptare, pentru a preveni eventuale probleme în alimentarea cu apă a populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza apei #Gheorghe Hajder #ministrul Mediului

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.