Rezervele de gaze naturale ale Europei scad periculos de mult, ceea ce riscă să provoace noi probleme energetice dacă războiul din Iran se prelungește, iar perioadele de frig determină creșterea cererii de încălzire în această iarnă.
Germania reprezintă cea mai mare vulnerabilitate a Uniunii Europene, deoarece dimensiunea sa înseamnă că eventualele deficite de gaze s-ar putea resimți și în țările vecine, ducând la creșterea prețurilor în întregul bloc comunitar dacă Berlinul nu reușește să-și refacă rezervele, avertizează POLITICO.
Situația a determinat tot mai multe apeluri ca Berlinul să facă ceea ce până acum părea de neconceput: să intervină direct și să le ordone marilor companii energetice controlate de stat să cumpere gaze indiferent de preț, abandonând ani de zile de politici energetice bazate pe principiile pieței libere.
Până acum, guvernul german a refuzat să-și schimbe poziția, chiar dacă rămâne în urma țintelor stabilite de UE și se confruntă cu riscul unor deficite fizice de aprovizionare începând chiar din noiembrie. Berlinul pariază pe faptul că piețele vor rezolva singure problema, chiar dacă războiul și temperaturile ridicate perturbă mecanismele tradiționale ale pieței și afectează lanțurile globale de aprovizionare.
„Nivelurile stocurilor nu sunt doar excepțional de scăzute pentru această perioadă a anului, ci sunt scăzute din punct de vedere istoric”, a declarat Sebastian Heinermann, directorul general al INES, principala asociație germană a operatorilor de depozite de gaze, transmite Adevărul.
Germania, a avertizat el, continuă însă să se bazeze pe o abordare depășită, orientată spre piață, pentru refacerea rezervelor, într-un moment în care „abia dacă mai există stimulente economice bazate pe mecanismele pieței”.
De la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, țările UE sunt obligate să atingă, înainte de iarnă, un nivel al rezervelor de gaze de 90% din capacitatea națională de stocare, pentru a preveni deficitele grave de aprovizionare. După izbucnirea războiului din Iran, UE a redus această țintă la 80%, pentru a evita cumpărările panicate de gaze.
În mod obișnuit, refacerea rezervelor este responsabilitatea traderilor și a companiilor de utilități, care cumpără gaze la prețuri mai mici în timpul verii pentru a le depozita și a le vinde apoi iarna, obținând profit.
Însă cumpărătorii susțin că prețurile mai ridicate din această vară, pe fondul războiului din Iran și al schimbărilor climatice, au dat peste cap această dinamică. Rezervele de gaze din blocul comunitar se situează în prezent la aproximativ 58% din capacitatea națională de stocare, cu 16 puncte procentuale sub media istorică a ultimilor cinci ani și la cel mai scăzut nivel din 2011.
Nivelul redus al rezervelor a contribuit deja la presiunile asupra prețurilor gazelor, în contextul tensiunilor reînnoite din jurul strâmtorii Ormuz. Prețul de referință al gazelor naturale europene este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni de la izbucnirea războiului din Iran.
Comisia Europeană, executivul UE, susține că blocul comunitar nu se confruntă cu riscuri privind aprovizionarea în timpul iernii. Un raport al companiei de analiză energetică Rapidan estimează, însă, că rezervele vor ajunge la doar 65% din capacitatea totală de stocare până în noiembrie și susține că atingerea obiectivului european înainte de iarnă nu va fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”.
Riscul este amplificat, potrivit analiștilor, de decizia UE din ultimii ani de a înlocui contractele pe termen lung pentru aprovizionarea cu gaze din Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (LNG) tranzacționate la nivel global.
Aceste transporturi maritime sunt extrem de mobile și ajung, în general, la cumpărătorul care oferă cel mai mult. Prin urmare, statele europene sunt mai expuse volatilității piețelor internaționale, în special după pierderea unor surse importante de aprovizionare din Qatar și pe fondul creșterii cererii în Asia.
Germania, cel mai mare consumator de gaze din UE, și-a refăcut rezervele și mai lent decât alte state, în parte din cauza abordării sale mai puțin intervenționiste și bazate pe piață în ceea ce privește refacerea stocurilor.
Potrivit celor mai recente date, rezervele Germaniei se situau în august la doar 47% din capacitatea națională, cel mai scăzut nivel de la începutul înregistrărilor. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât depozitele germane sunt importante pentru întregul bloc comunitar, reprezentând peste 20% din capacitatea de stocare a UE.
Cu toate acestea, Berlinul își menține strategia. Deși Ministerul german al Energiei a recunoscut că rezervele țării se află la un nivel scăzut fără precedent, guvernul a refuzat să intervină și să le ceară principalelor companii de gaze controlate de stat, SEFE și Uniper, să cumpere gaze la prețurile actuale pentru a se asigura că țintele sunt atinse, preferând să aștepte îmbunătățirea condițiilor de pe piață.
„Este responsabilitatea companiilor și a traderilor să umple depozitele pentru iarnă”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Energiei pentru POLITICO. „Umplerea depozitelor coordonată de guvern ar restrânge și mai mult piața gazelor și ar împinge prețurile și mai sus. Situația aprovizionării în lunile următoare s-ar deteriora, de fapt.”
Dacă această abordare este corectă va deveni mai clar până la iarnă, a declarat Laurent Ruseckas, analist principal specializat în gaze la S&P Global.
Dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi obligați să cumpere provizii suplimentare în ultimul moment, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor, în special dacă strâmtoarea Ormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, o intervenție guvernamentală ar putea crește prematur prețurile dacă iarna se dovedește a fi blândă.
„Dacă începi să cumperi acum pentru a aduce nivelul stocurilor la un prag stabilit politic, crești prețurile în prezent pentru a te asigura că nu vei avea prețuri mai mari iarna, atunci când este frig”, a explicat Ruseckas.
Reticența Germaniei de a acționa rapid evidențiază, de asemenea, dificultatea cu care sectorul energetic fragmentat al UE încearcă să concureze cu economiile asiatice mai centralizate, care au acționat mai rapid pentru a-și asigura aprovizionarea și au oferit în mod constant prețuri mai mari decât statele europene, chiar în condițiile în care și propriile lor rezerve sunt în scădere.
Alți experți avertizează că sunt posibile inclusiv probleme legate de aprovizionarea fizică.
Heinermann, de la INES, avertizează că nici măcar umplerea depozitelor Germaniei la 76% din capacitate, nivel pe care SEFE susține că îl poate atinge, nu ar garanta necesarul de aprovizionare în cazul unei ierni „excepțional de reci”.
Efectele s-ar putea răsfrânge și asupra statelor vecine cărora Germania este obligată prin tratate să le furnizeze gaze în situații de urgență, printre acestea numărându-se Austria, Elveția, Italia și Danemarca.
Heinermann a cerut guvernului german să încurajeze refacerea mai rapidă a rezervelor prin reducerea tarifelor de rețea la depozitele de gaze sau prin eliminarea taxei de conversie, percepută pentru conversia gazelor în cadrul rețelelor naționale.
Berlinul a anunțat deja planuri pentru crearea unei noi rezerve strategice de gaze pentru situații de urgență, însă aceasta va acoperi doar 10% din capacitatea de stocare a țării și va începe să fie constituită oficial abia vara viitoare.
Nu este surprinzător că alte state mari consumatoare de gaze au început deja să intervină în sectorul privat.
Țările de Jos, un alt susținător al principiilor pieței libere care se confruntă cu rezerve scăzute de gaze, au alocat la începutul acestei veri 1,2 miliarde de euro companiei energetice de stat EBN pentru ca aceasta să-și refacă mai rapid rezervele.
În schimb, companiile energetice germane își mențin, cel puțin deocamdată, poziția.
Un purtător de cuvânt al SEFE a declarat pentru POLITICO că, deși „conflictele internaționale” ar putea afecta nivelul rezervelor europene, obiectivul de 70% „rămâne realizabil” fără intervenția guvernului. El a subliniat că 78% din capacitatea de stocare a Germaniei a fost deja rezervată, recunoscând însă că acest lucru nu înseamnă neapărat că respectivele volume de gaze au fost și depozitate.
Măsurile de reglementare ar putea fi utile dacă vor fi „necesare”, a adăugat reprezentantul SEFE, însă acestea ar putea distorsiona piețele și crește costurile, fără a preciza despre ce măsuri este vorba.
Un purtător de cuvânt al Uniper a avut o poziție mai puțin optimistă, avertizând că, la ritmul actual de umplere, va fi „din ce în ce mai dificil să fie atinse nivelurile-țintă ale rezervelor înainte de începerea sezonului rece”.
Și reprezentanta companiei s-a abținut, însă, de la a cere intervenția statului, susținând în schimb că este nevoie de stimulente mai bune pentru refacerea rezervelor. Poziția reflectă apelurile tot mai numeroase ale reprezentanților industriei gazelor de la Bruxelles pentru eliminarea completă a regulilor actuale.
