Prețurile de consum s-au diminuat în luna iulie, însă au rămas cu 6,3% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari scumpiri anuale au fost înregistrate la motorină, transportul de pasageri, benzină și ouă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNM).

În iulie 2026, prețurile medii de consum s-au redus cu 0,1% comparativ cu luna iunie. De la începutul anului, însă, acestea au crescut cu 4,6%, iar față de iulie 2025, cu 6,3%. Astfel, scăderea lunară a prețurilor a fost determinată de ieftinirea alimentelor cu 1,1%. Legumele s-au ieftinit cu 9%, iar ouăle – cu 2,8%, scrie BANI.MD.

În același timp, prețurile au crescut cu 0,6% la uleiul vegetal, cu 0,4% la lapte și produsele lactate, iar pâinea din făină de grâu și fructele s-au scumpit cu câte 0,2%.

Bunurile nealimentare s-au scumpit în iulie cu 0,5%. Prețurile combustibililor și carburanților au urcat, în medie, cu 1,4%, inclusiv la motorină, cu 3,9%, cărbune, cu 3% și benzină, cu 1%. Gazele lichefiate s-au ieftinit cu 1,8%.

Potrivit sursei citate, și serviciile prestate populației s-au scumpit cu 0,2% într-o singură lună. Transportul de pasageri a costat cu 1,1% mai mult, iar biletele pentru transportul aerian internațional s-au scumpit cu 4,8%. Serviciile comunal-locative au crescut cu 0,8%, inclusiv alimentarea cu apă și canalizarea, cu 0,6%.

Comparativ cu iulie 2025, produsele alimentare s-au scumpit cu 5,2%, bunurile nealimentare, cu 6,6%, iar serviciile prestate populației, cu 7,4%.

În ultimul an, ouăle s-au scumpit cu 21,4%, legumele, cu 10%, pâinea din făină de grâu, cu 5,5%, laptele și produsele lactate, cu 5,2%, iar fructele, cu 4,7%. Prețul zahărului a scăzut cu 1,5%.

Cea mai spectaculoasă creștere anuală din categoria bunurilor nealimentare a fost înregistrată la carburanți. Motorina s-a scumpit cu 34,7%, benzina, cu 24,3%, iar gazele lichefiate, cu 15,4%. În medie, combustibilii și carburanții au ajuns să coste cu 18,7% mai mult decât în iulie anul trecut.

De asemenea, și încălțămintea s-a scumpit cu 5,1%, confecțiile cu 4,9%, materialele de construcție cu 4,4%, iar medicamentele cu 3,6%. La servicii, transportul de pasageri conduce detașat clasamentul scumpirilor, cu o creștere anuală de 28,7%.

Tarifele reglementate la energia electrică au urcat cu 15,2%, serviciile de alimentație publică cu 10,9%, iar apa și canalizarea cu 7%. În schimb, tarifele reglementate pentru energia termică au scăzut cu 17% față de iulie 2025, iar cele pentru gazele naturale cu 13,9%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

BNM susține că rata anuală a inflației din Republica Moldova va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va reveni în intervalul țintit de banca centrală abia în trimestrul al treilea din 2027. Totodată, BNM și-a revizuit în creștere prognozele pentru următorii doi ani și anticipează o inflație medie de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027. Estimările sunt mai mari cu 0,2 și, respectiv, 0,4 puncte procentuale față de prognoza precedentă.

#Biroul National de Statistica #motorina #ouă #scumpire #transport de pasageri

Ministerul Afacerilor de Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de declarații belicoase la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar, scrie Digi24.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat:
„În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces.

În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu.”

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert.

Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…>

La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul de la București a precizat la momentul respectiv:

„Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării.

Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.