Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Imagini spectaculoase cu pui de pinguin imperial care se aruncă de pe o platformă de gheață de aproximativ 15 metri înălțime, direct în apele înghețate ale Antarcticii, au fost surprinse de o echipă de filmare a National Geographic. Înregistrarea arată cum zeci de pui se înghesuie pe marginea gheții, dar ezită inițial să facă saltul în ocean, scrie adevărul.ro.

Imaginile au fost realizate pentru documentarul „Secrets of the Penguins”, în timpul unei expediții de doi ani coordonate de Bertie Gregory, explorator National Geographic, premiat cu Emmy și BAFTA.

Echipa, formată din trei persoane, a petrecut 274 de zile filmând pe platforma de gheață Ekström din Antarctica, unde trăiește o colonie de aproximativ 20.000 de pinguini imperiali.

Potrivit lui Gregory, capacitatea puilor de a face un asemenea salt a fost surprinzătoare. Gregory a povestit că aceștia nu doar că au supraviețuit căderii în apă, ci au înotat apoi împreună în Oceanul Antarctic, relatează presa de specialitate.

Schimbări în comportamentul pinguinilor

În mod obișnuit, pinguinii imperiali își cresc puii pe banchize plutitoare, dar unele colonii se stabilesc acum și pe platforme de gheață. Oamenii de știință sugerează că acestea ar putea fi mai puțin vulnerabile la topirea provocată de creșterea temperaturilor, deși schimbările din mediul antarctic continuă să reprezinte o amenințare pentru specie.

Echipa de filmare a documentat și alte comportamente și specii neobișnuite, printre care pui sănătoși de pinguini hibrizi, proveniți din încrucișarea pinguinilor macaroni cu cei cu creastă aurie, precum și o colonie ascunsă de pinguini africani.

Seria documentară „Secrets of the Penguins”, narată de actrița Blake Lively, are trei episoade și urmărește viața pinguinilor în medii foarte diferite, de la țărmurile înghețate ale insulei Georgia de Sud până la insulele tropicale Galapagos. Producția surprinde modul în care pinguinii se adaptează și luptă pentru supraviețuire în unele dintre cele mai dure ecosisteme ale planetei.