Iarmaroace școlare vor fi organizate în capitală în perioada 23 august – 5 septembrie curent de Primăria Chișinău. Vizitatorii vor avea posibilitatea să cumpere rechizite școlare, vestimentație, ghiozdane și alte mărfuri pentru elevi.

„Solicit agenţilor economici, dar şi cetăţenilor să respecte în mod obligatoriu recomandările specialiştilor de prevenire și diminuare a răspândirii virusului COVID-19, distanța socială, purtarea măştilor de protecţie, folosirea substanţelor dezinfectante. … Fac apel către cetățeni să nu se îmbulzească, să respecte regulile și să avem grijă de sănătate. Iar profesorii, la rândul lor, sa fie indulgenți daca nu s-a reușit procurarea rechizitelor necesare din primele zile ale începerii noului an școlar”, a îndemnat primarul capitalei, Ion Ceban.

Astfel, aceasta este lista adreselor iarmaroacelor școlare:

s. Botanica: Parcul „Valea Trandafirilor”;
s. Centru: str. Mitropolit Varlaam 56, str. Ismail, intersecție cu bd. D. Cantemir;
s. Ciocana: str. Alecu Russo 61-63;
s. Rîșcani: str. M. Costin 13/1, str. Bogdan Voievod 1/1, str. Bogdan Voievod intersecție cu str. Kiev, Calea Orheiului 105 -105/1, str. Bulgară, str. Alexandru cel Bun și str. Cojocarilor.

De asemenea, târgurile școlare sunt organizate în zilele de sâmbătă și duminică (21-22 august 2021) între orele 10:00-20:00, pe Calea Ieșilor 8 (parcarea Zity Mall) și pe strada pietonală Eugen Doga.

Este de menționat că primarul capitalei a mai promis că, dacă va fi necesar, va fi prelungită activitatea acestor târguri și în luna septembrie, pentru a evita aglomerația la tarabe.

#iarmaroc #scoala

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.