Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, susține că dosarele în care este vizat nu conțin probe suficiente și că, după mai mulți ani de examinare, nu există nicio decizie definitivă în aceste cauze. Declarația a fost făcută de liderul PSRM în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Dodon a declarat că, în opinia sa, anumite persoane „s-au înțeles” cu autoritățile și nu au ajuns să fie cercetate penal, iar în cazul său, dosarele ar fi fost pornite și examinate cu încălcarea procedurilor legale.

„Cei care s-au înțeles, nici nu au dosare. Și stau bine, mersi. Și pot să aduc exemple inclusiv din fosta conducere a PD, cu excepția liderului care acum stă unde stă. Sunt multiple exemple cei care s-au înțeles. Eu cu mama, cu soția, cu toți când prin ce am în trecut, este evident că nu sunt probe. Dacă erau probe, credeți-mă, de multe erau anumite decizii pe aceste dosare. De exemplu, dosarul care este la Curtea Supreme de Justiție.

Acolo orice decizie care ar fi, orice…Orice decizie care ar fi, ea este ilegală din start și este anticonstituțională.

Și vă spun de ce. Pentru că patru ani urmă, când au pornit dosarul și l-au dus în justiție, noi le-am spus, eu nu sunt președinte țară. Nu sunt om simplu. Înseamnă că trebuie să fiu judicat în prima instanță. Prima.

Pe mine m-au luat și m-au dat deodată în Curtea Supreme de Justiție. Ca pe un președinte în funcție. Noi spunem, dacă eu sunt președinte în funcție, dacă mă judecați așa, mergeți conform articolul 81 din Constituție. Scoați imunitatea. Așa e scris în Constituție. Ei se grăbeau urgent să fie „trăsnit” Dodon și s-au dus încolo. Patru ani au trecut. Și este ilegală toată procedura”, a declarat Dodon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dosare #Igor Dodon #PSRM

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.