Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a respins acuzațiile potrivit cărora tranzitul mărfurilor ucrainene ar afecta exportatorii moldoveni, printr-o reacție publicată pe rețelele de socializare.

„Tranzitul mărfurilor ucrainene nu va fi realizat în detrimentul exportatorilor moldoveni”, se arată în comunicatul instituției, care precizează că „mărfurile aflate în tranzit nu intră pe piața Republicii Moldova”.

Potrivit ministerului, reducerea de 50% se aplică exclusiv transportului feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit către piețe externe, iar „tranzitul nu înseamnă import și nu pune automat producția moldovenească în concurență directă” cu cea ucraineană. Mărfurile rămân sub supraveghere vamală până la ieșirea din țară, transporturile fiind „înregistrate și urmărite electronic prin sistemul european NCTS”.

Instituția susține că Republica Moldova urmărește să atragă „aproximativ 600.000 de tone” din volumele pe care Ucraina intenționează să le transporte pe rute regionale până la finalul anului 2026. Cifra de 4,5 milioane de tone, vehiculată în spațiul public, reprezintă potrivit MIDR „capacitatea anuală estimată a unui eventual coridor feroviar, nu volumul convenit pentru următoarele luni”.

Calea Ferată din Moldova (CFM) va organiza transporturile „în funcție de capacitatea reală a infrastructurii, disponibilitatea materialului rulant, graficele de circulație și comenzile exportatorilor moldoveni”, mai arată sursa citată, care precizează că mecanismul „va fi ajustat dacă apar întârzieri sau presiuni asupra exporturilor naționale”.

Ministerul afirmă că tariful preferențial acordat Ucrainei „nu modifică tarifele aplicate exportatorilor moldoveni, iar diferența nu va fi transferată asupra producătorilor locali”. Pentru CFM, volumele suplimentare „pot aduce milioane de euro întreprinderii și pot susține funcționarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare”.

„Respectăm dreptul asociațiilor de agricultori de a semnala îngrijorări. Totuși, repetarea unor scenarii ipotetice nu le transformă în fapte”, se mai arată în comunicat.

MIDR susține că, în prezent, „nu există date care să arate că mecanismul a blocat exporturile moldovenești” sau „a permis comercializarea pe piața internă a mărfurilor declarate în tranzit”.

Instituția precizează că rămâne deschisă dialogului cu agricultorii și exportatorii și va comunica transparent datele privind volumele transportate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Fermierii cer explicații privind tranzitul cerealelor din Ucraina: „Există riscul blocării exporturilor din Moldova”

Economistul Iurie Rija avertiza ieri, 12 august, că reducerea cu 50% a tarifului de tranzit trebuie aprobată numai după evaluarea capacităților logistice și stabilirea unor condiții egale pentru exportatorii locali și cei ucraineni.

CFM ia în calcul o reducere de 50% pentru cerealele ucrainene: ce riscuri identifică un economist

#marfuri #tranzit #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.