Timp de trei zile, 30 de tineri, femei și profesioniști din diferite localități din sudul Republicii Moldova au lucrat împreună pentru a transforma problemele comunităților lor în soluții digitale. Hackathonul Regional pentru Coeziune Socială și Reziliență Informațională, desfășurat în perioada 6–8 august 2026 la Centrul Universitar „B.P. Hasdeu” din Cahul al Universității Tehnice a Moldovei, s-a încheiat cu prezentarea a șase concepte inovatoare.

Hackathonul Regional pentru Coeziune Socială și Reziliență Informațională a fost organizat de Asociația ECOU în cadrul proiectului „AI fără granițe: Tineri și femei din comunități diverse conectează Moldova prin inovație”.

Evenimentul a reunit participanți din Cahul, Cantemir, Taraclia, Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, care au format echipe și au căutat răspunsuri comune la provocări privind accesul la informații și servicii, participarea civică, promovarea regiunii, dialogul intercultural și combaterea dezinformării.

În urma evaluării juriului, pe primele trei poziții s-au clasat echipele InfoQuest, South Moldova Hub și Ghid Cultural. Potrivit președintelui juriului, Veaceslav REABCINSCHII, directorul Agenției Relații Interetnice, una dintre cele mai importante realizări ale Hackathonului a fost colaborarea dintre persoane provenite din comunități diferite.

„Participanții au venit din localități diferite, cu experiențe culturale, lingvistice și profesionale diverse, dar au constatat că multe dintre problemele comunităților lor sunt comune. Lucrând împreună, au reușit să depășească limitele unei singure localități și să propună soluții relevante pentru întreaga regiune. Capacitatea de a construi un răspuns comun la o problemă comună reprezintă, în sine, un exercițiu autentic de coeziune socială”, a menționat Veaceslav REABCINSCHII.

Soluția clasată pe primul loc, InfoQuest, este o platformă educațională bilingvă, în limbile română și rusă, care utilizează mecanici de joc pentru a-i ajuta pe utilizatori să recunoască fraudele online, materialele deepfake și dezinformarea. Prin misiuni interactive inspirate din situații reale, utilizatorii exersează identificarea tentativelor de manipulare și primesc imediat explicații și recomandări. Platforma integrează și un asistent bazat pe inteligență artificială, capabil să analizeze înregistrări ale apelurilor suspecte și să evidențieze semnele unei posibile fraude. Caracterul bilingv al platformei permite utilizarea acesteia de către persoane din comunități lingvistice diferite și contribuie la dezvoltarea rezilienței informaționale în întreaga regiune de sud.

Clasată pe locul al doilea, South Moldova Hub propune crearea unei platforme digitale regionale care să reunească într-un singur spațiu informații despre evenimente, obiective turistice, trasee, muzee, festivaluri și inițiative locale din sudul Republicii Moldova. Soluția îi va ajuta atât pe locuitori, cât și pe turiști să descopere mai ușor regiunea și să transforme informațiile găsite online în vizite și participare efectivă la evenimente. Platforma va crea, totodată, un spațiu comun de promovare pentru autoritățile publice locale, organizațiile societății civile, instituțiile culturale și mediul de afaceri. Prin conectarea acestor actori, South Moldova Hub urmărește să contribuie la dezvoltarea turismului și la creșterea vizibilității întregii regiuni.

Soluția clasată pe locul al treilea, Ghid Cultural, este o platformă digitală destinată în special tinerilor, care va centraliza informațiile despre evenimentele culturale, sportive, artistice și civice organizate în comunitățile din sudul Republicii Moldova. Prin intermediul unui site și al instrumentelor de promovare online, proiectul îi va ajuta pe tineri să afle ce se întâmplă dincolo de propria localitate și să participe mai activ la viața regională. Dincolo de funcția de calendar al evenimentelor, platforma urmărește să stimuleze dialogul intercultural, schimbul de experiență și apropierea dintre comunitățile din Cahul, Comrat, Taraclia, Ceadîr-Lunga și din alte localități din sudul țării.

În următoarele luni, echipele InfoQuest, South Moldova Hub și Ghid Cultural vor lucra împreună cu mentorii la dezvoltarea componentelor tehnice, testarea funcționalităților, adaptarea conținutului și promovarea platformelor. Fiecare echipă va implementa soluția în baza unui plan de activitate, a unui calendar și a unui buget aprobat.

„A fost prima experiență de acest fel pentru Asociația ECOU și, în același timp, o experiență care ne-a confirmat că în comunitățile din sud există idei, competențe și multă disponibilitate pentru colaborare. Am văzut cum, în numai trei zile, participanții au trecut de la identificarea unei probleme la conturarea unei soluții digitale aplicabile. Hackathonul este însă doar începutul unui proces mai îndelungat. În perioada următoare, cele trei echipe câștigătoare vor beneficia de mentorat și sprijin financiar, astfel încât, până la sfârșitul lunii octombrie, soluțiile prezentate să devină funcționale și să poată fi utilizate de comunitățile cărora le sunt destinate”, a declarat Natalia PONOMARIOV, coordonatoarea proiectului din partea Asociației ECOU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Hackathonul a reprezentat un exercițiu valoros de colaborare, creativitate și identificare participativă a unor răspunsuri la problemele regiunii. Potrivit coordonatoarei de proiect ,organizația va depune eforturi pentru identificarea oportunităților și resurselor necesare, astfel încât toate cele șase soluții prezentate în cadrul Hackathonului să poată fi dezvoltate și valorificate.

„Avem nevoie de cât mai multe inițiative de acest fel, care să aducă împreună oameni din localități și comunități diverse, să creeze spații de dialog și să transforme diferențele de experiență într-o resursă pentru dezvoltare. Astfel de activități contribuie la consolidarea încrederii, a cooperării și a coeziunii sociale în sudul Republicii Moldova”, a subliniat Natalia PONOMARIOV.

#Cahul #finantare #proiect #soluții digitale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.